Barbu Constantinescu

Barbu Constantinescu

Barbu Constantinescu (n. 1839, Ploieşti - 30 noiembrie 1891, Bucureşti), culegător de folclor, profesor, editor al revistei Educatorul, primul decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1881 - 1882).

Biografie

Studiile primare şi secundare le-a efectuat în Ploieşti şi în Bucureşti (la Colegiul Sfântul Sava). În 1861, ca urmare a primirii din partea statului a unei burse de studii, pleacă la Leipzig unde va studia filosofia, pedagogia şi teologia. Aici va obţine licenţa în teologie şi îşi va da doctoratul în filosofie. După întoarcerea în ţară, între anii 1866-1883, a predat Istoria şi Istoria bisericească în cadrul Seminarului central din Bucureşti. Între anii 1883 - 1891, a fost profesor de Istorie la Liceul "Matei Basarab" din capitală, unde a şi ocupat postul de director pentru o scurtă perioadă de timp (1870). Pentru un timp a mai ocupat posturile de director şi profesor al Şcolii Azilului „Elena Doamna” (1874). Între anii 1881-1883 şi 1888-1891 a fost profesor de istorie bisericească la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Între 1881 - 1882 a ocupat şi postul de decan al Facultăţii de Teologie.

Activitate

Pe lângă teologie, Barbu Constantinescu a avut ca principală arie de interes pedagogia, motiv pentru care a alcătuit o serie de manuale, iar între 1883-1884 a editat revista „Educatorul”. În domeniul teologiei, a publicat în 1872 „Confesiunea ortodoxă a Bisericii soborniceşti şi apostolice a răsăritului de Petru Movila”, iar în 1890, împreună cu fratele său Calistrat Orleanu, „Istoria sacră a Noului Testament”.

A tradus mai multe texte ale unor autori străini (E. A. Poe, Goethe, Chamissoetc etc.) şi o serie de cugetări şi maxime de Antonin Roques. A fost coautor al lucrării „Istoria antică în biografii”.

A depus şi o activitate de culegător de folclor ţigănesc, în acest sens a colectat o serie de cântece şi povestiri ţigăneşti. La început a publicat textele ţigăneşti în Columna lui Traian, iar mai apoi le-a reunit în lucrare folclorică „Probe de limba şi literatura ţiganilor din România”.

Lucrări

• Istoria antică în biografii
• Confesiunea ortodoxă a Bisericii soborniceşti şi apostolice a răsăritului de Petru Movila (1872)
• Abecedar românesc (1874)
• Probe de limba şi literatura ţiganilor din România (1878)
• Istoria sacră a Noului Testament (1890) -coautor
• Carte de citire pentru clasele II, III si IV primare (1890) -coautor
• Noul abecedar românesc (1891)