Biniş
de la Enciclopedia României
| Satul Biniş |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1371 |
| Populaţie | 816 locuitori |
| Cod poştal | 327176 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Biniş este un sat în comuna Doclin, judeţul Caraş-Severin. Are o populaţie de 816 locuitori (2002).
Localizare
Se situează la circa 20 km est de municipiul Reşiţa, la sud de oraşul Bocşa, pe drumul Comorâşte - Doclin - Bocşa.
Istorie
Prima atestare documentară a localităţii Biniş datează din 1371. Este amintită şi la 1597, ca proprietate a lui Nicolae Neagu de Caransebeş. După cucerirea Banatului otoman de către austrieci, are loc conscrierea (recensământul) din 1717, în care apare şi Binişul ca aşezare locuită, aparţinând de districtul Vârşeţ. În perioada anilor 1790 are loc în Banat un amplu proces de sistematizare a localităţilor, după principii de eficienţă. Atunci a fost reorganizat şi satul Biniş, care până atunci era constituit din case de lemn, răsfirate prin păduri şi văile din zonă. De atunci Binişul s-a dezvoltat pe vatra actuală. Conform tradiţiei orale, între Binişul de azi şi Dognecea, ar fi existat în secolul XVII satul Sămăiuda, deţinut de Petru Negru şi amplasat în mijlocul pădurii. Pe la 1750, proprietarul ar fi mutat acest sat pe locul actual şi de atunci s-ar fi numit Biniş.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Biniş avea 816 locuitori dintre care 811 români şi 5 de alte naţionalităţi. În trecut a avut peste 1.800 de locuitori, dar începând cu perioada interbelică, numărul locuitorilor a început să scadă, ajungând astăzi la mai puţin de jumătate.
Obiective turistice
- Binişul este un renumit centru de ceramică populară, existând şi astăzi olari tradiţionali care pot fi vizitaţi.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]