Bobota
de la Enciclopedia României
| Satul Bobota |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1213 |
| Populaţie | 1.483 locuitori |
|
Index sate în judeţul Sălaj |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Satul Bobota este o localitate din nord-vestul judeţului Sălaj, centru administrativ al comunei omonime.
Istorie
A fost atestat documentar pentru prima oară în anul 1213, sub numele de villa Babud. Alte atestări documentare au fost făcute în anii 1262 (Bobuti), 1427 (Bibotheleke), 1471 (Babuktelek), 1475 (Babatheleke), 1479 (Babodtheleke), 1486 (Babuchtelek), 1492 (Babuttelek, Babickthelek, Babiotheleke, Babwthelek, Babwtheleke), 1510 (Bobatelek), 1750 (Nagy-Derzsida), 1755 (Babuctelke), 1839 (Bobote), 1850 (Bote]], 1854 (Nagy/Derzsida, Bobota), 1900 (Bobota).
Numele localităţii provine din antroponimul Baba, terminaţia -ota fiind de origine slavă, influenţă a populaţiilor slave care au convieţuit cu românii pe acest teritoriu în perioada de formare a limbii române.
Din istoricul localităţii e de reţinut faptul că în apropierea localităţii Bobota, în zona izvorului cu apă sulfuroasă, a existat o mină de cărbuni mai veche decât cea de la Sărmăşag, una dintre cele mai importante din zonă.
Satul Bobota a avut o biserică de lemn care a fost donată localităţii Călineşti, judeţul Maramureş. Ulterior la Bobota s-a construit una dintre cele mai mari biserici din judeţul Sălaj, care a fost pictată în interior de renumitul pictor de biserici Petru Botezatu. Pictura e unică în felul ei pentru că e singura pictură făcută acest pictor pentru o biserică de sat.
La sfinţirea actului fundaţional al construirii bisericii din Bobota, în anul 1861, a fost citit memorandumul românilor de protest faţă de alipirea Partiumului la Ungaria. Acesta a fost adoptat la în localitatea Șimleu Silvaniei și dus de Ioan Maniu și învăţătorul Ioan Galu din satul Chieșd, judeţul Sălaj, la Viena.
La sfinţirea bisericii, în anul 1929, a participat și o delegaţie ministerială, în frunte cu prim ministrul Iuliu Maniu. Iuliu Maniu îşi avea originile în acest sat, mama sa, Clara Coroianu (măritată Maniu), fiind născută aici la data de 10 ianuarie 1842. Tatăl Clarei Maniu a fost vicarul Demetriu Coroianu, care şi-a început la Bobota cariera de preot.
Demografie
<lines size=500x150 title="Evoluţia populaţiei din satul Bobota" ymin=0 ymax=2200 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,1239 1880,1103 1890,1353 1900,1363 1910,1385 1920,1461 1930,1808 1941,1736 1956,1967 1966,2085 1977,1911 1992,1622 2002,1483 </lines>
Conform recensământului populaţiei din anul 2002, dintr-un total de 1483 locuitori, 1453 (98%) erau de naţionalitate română.
Obiective turistice
- Bustul cărturarului Gheorghe Şincai (1989)
- Fântâna lângă care a murit marele cărturar Gheorghe Şincai
- Biserica cu pictura interioară realizată de marele pictor de biserici Petru Botezatu
- Izvorul cu apă sulfuroasă cu proprietăţi terapeutice, aflat în apropierea satului
Bibliografie
- Crişan, Ioan – Aşezări rurale medievale din Crişana, secolele X-XIII, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2006, ISBN 973-7621-00-X
- Chendre-Roman, Gheorghe – Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj, Editura Silvana, Editura Caiete Silvane, 2006, ISBN (10) 973-7817-41-9; ISBN (13) 978-973-7817-41-9