Bogodinţ
de la Enciclopedia României
| Satul Bogodinţ |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1690 |
| Populaţie | 192 locuitori |
| Cod poştal | 327331 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Bogodinţ este un sat în comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin. Are o populaţie de 192 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în sud-vestul judeţului Caraş-Severin, pe malul drept al râului Nera. La Bogodinţ se ajunge de pe drumul Răcăşdia-Sasca Montană-Moldova Nouă. Satul este legat de Slatina-Nera cu un drum comunal care urmăreşte malul drept al Nerei.
Istorie
Pe teritoriul aşezării au fost descoperite urme de locuire din perioade îndepărtate. Documentar însă, existenţa Bogodinţului este atestată la 1690 apoi la recensământul austriac din 1717, după alungarea turcilor din Banat. Atunci administraţia austriacă l-a numit Hogoldin şi a găsit că era un sat locuit, cu 34 de case. Biserica a fost construită în prima jumătate a secolului XIX.
Între 1717-1735, administraţia militară a adus la Bogodinţ câteva familii de germani, care trebuiau să lucreze la instalaţiile metalurgice de la Sasca Montană. Toţi germanii aveau să fugă din sat în timpul războiului din 1737-1739, stabilindu-se în centrele urbane din împrejurimi.
Pe harta de la 1772 figurează ca sat de români cu 99 de familii iar din anul 1776 se ştie că a avut şi o şcoală organizată, al cărei prim dascăl cunoscut a fost Dumitru Băncescu. Biserica pare a fi construită înainte de 1781.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Bogodinţ avea 192 locuitori, toţi români. În urmă cu 100 de ani avea aproape 900 de locuitori.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Stănilă, Iosif, Valea Caraşului : districtul Ilidia sec.XIV-XVII: pagini din trecutul unui colţ de ţară, Timişoara, 1986
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]