Catedrala Patriarhală

Catedrala Patriarhală
Profilul bisericii
Confesiune	ortodoxă
Hram	Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Ctitor	Constantin Şerban Basarab
Data începerii construcţiei	1654
Data finalizării construcţiei	1658
Sfinţită de	Mihnea al III-lea în 1658
Date despre biserică
Oraş	Bucureşti / sector 4
Adresă	Dealul Mitropoliei nr. 21
Lungimea bisericii	28 m (interioară)
Lăţimea bisericii	14,60 (în pronaos)

Catedrala Patriarhală este o biserică din Bucureşti, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de Constantin Şerban Basarab Cârnul şi soţia acestuia, Bălaşa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost sfinţită de Mihnea al III-a Cârnul în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Date despre meşterul care a coordonat construirea edificiului nu s-au păstrat, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii, logofătul Radu Dudescu şi Gheorghe Sufariu.

Descriere

Ca aspect general biserica este o copie a bisericii din Curtea de Argeş, turlele fiind asemănătoare cu biserica lui Neagoe Basarab. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcţia nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări şi ajustări. Biserica adăposteşte moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), aşezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.

Bibliografie

• Grigore Ionescu. Bucureşti. Ghid istoric şi artistic. Bucureşti: Fundaţia pentru literatură şi artă, Regele Carol II, 1938
• Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu. Bucureşti. Ghid turistic. Bucureşti: Sport-Turism 1980