Chetriş
de la Enciclopedia României
| Satul Chetriş |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 539 locuitori |
| Cod poştal | 607616 |
|
Index sate în judeţul Bacău |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Chetriş este un sat în judeţul Bacău. Este unul dintre satele cu o minoritate de ceangăi romano-catolici din Moldova.[1] Administrativ face parte din comuna Tamaşi.
Cuprins
Geografie
Chetrişul se situează în Valea Siretului, la circa 10 km de municipiul Bacău, la marginea de vest a Colinelor Tutovei, pe terasele de pe stânga Siretului.[2] Satul vechi se situa pe dealul învecinat însă cu timpul s-a strămutat la poalele dealurilor. Teritoriul satului este limitat la vest de lacul artificial de acumulare Galbeni, construit în 1983 pe cursul râului Siret, la vărsarea Bistriţei în acesta şi cu un volum de apă de 39,6 milioane m3.[3]
Vecini
Se învecinează la nord cu satul centru de comună Tamaşi (la circa 1km), la sud cu satul-comună Gioseni, la sud-vest cu satul Galbeni (circa 5 km) şi la est, traversând dealurile învecinate, cu Horgeşti (circa 7 km).
Istorie
În trecut aparţinea de plasa Siret, comuna Gioseni, împreună cu satele Tamaşi, Racova (azi încorporat în Tamaşi) şi Fântâneana (cătun, azi dispărut).
Conform Marelui dicţionar geografic al României din 1898 - 1902, Chetrişul aparţinea de comuna Tamaşi şi avea 342 de locuitori.
Vechea biserica ortodoxă datează din 1833 şi a fost construită de Pavel şi Ana Cristea. Prima biserică catolică a fost ridicată de locuitori şi finalizată în 1836. În 1953 a fost construită o nouă biserică, iar în 1986 a fost înfiinţată parohia romano-catolică[4]. După 1989 a fost construită o nouă biserică catolică peste vechea biserică (finalizată în 1995).[5]
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Chetriş avea 539 locuitori.[6]
Economia
Economia satului este predominant agrară; predomină culturile de porumb şi grâu. Pe dealurile din arealul satului se practică cultura viţei de vie (soiurile nohan, tămâioasă). La Chetriş funcţionează o mică fabrică de prelucrare a lemnului, pe structura fostului CAP şi produce mobilă, semifabricate din lemn şi cherestea, şi atrage forţa de muncă atât din Chetriş cât şi din satele vecine.
Înainte de colectivizarea forţată după intaurarea regimului comunist, la Chetriş au funcţionat o moară pe petrol şi o mică cooperativă de credit.
Transporturi
Satul este străbătut de un drum comunal prin care se leagă de satele învecinate şi de municipiul Bacău. Legătura rutieră se face prin autobuze care circulă regulat, atât pe ruta directă Chetriş - Bacău (prin Buhoci) cât şi pe ruta Bacău - Faraoani (prin Galbeni), cu oprire la capătul sudic al satului. Nu are acces direct la cale ferată. Cea mai apropiată staţie de cale ferată este halta Valea Seacă, pe linia Bacău - Adjud, la circa 6-7 km distanţă.
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000