Ezeriş

Satul Ezeriş Comuna Ezeriş Judeţul Caraş-Severin (CS)

Amplasarea localităţii în judeţul Caraş-Severin
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1319
Populaţie	705 locuitori
Cod poştal	327

Index sate în judeţul Caraş-Severin
Sate în judeţul Caraş-Severin

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ezeriş este un sat în judeţul Caraş-Severin, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 705 locuitori (2002).

Localizare

Ezerişul se află în zona de nord a judeţului Caraş-Severin, la 18 km sud-vest de municipiul Reşiţa, pe drumul naţional DN58A Soceni - Lugoj. Este străbătut de râul Tău care izvorăște de la poalele Semenicului şi se varsă în Pogăniş.

Istorie

Istoricul A.D. Xenopol, în lucrarea Istoria românilor, susţine că pe locul Ezerişului de astăzi ar fi existat cetatea romană Aizis, menţionată şi în Tabla Peutingeriană şi amplasată pe drumul de la Bersobis la Tapae. Alte lucrări dau Aizis-ul pe locul Fârliugului^[1]. Săpăturile arheologice nu au confirmat aceste ipoteze.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1319. Între 1552 - 1690 nu există menţiuni documentare, dar comuna există şi atunci, pentru că însemnările lui Marsigli din 1690 - 1700, amintesc Ezerişul (cu numele Hecseris) în districtul Bocşa. În conscripţia din 1717, localitatea Ezeriş este menţionată cu 52 de case, fiind socotită una din comunele mari ale districtului Vârşeţ^[2]. Mărimea satului se confirmă şi din datele de la 1757, când avea 191 de case şi din 1778 când avea 242 de case. Avântul pe care l-a luat dezvoltarea aşezării sub austrieci a fost temporar întrerupt de atacul turcesc din 1788, atunci fiind ars din temelii iar locuitorii obligaţi să se refugieze în pădurile înconjurătoare. Tot atunci a fost arsă şi vechea biserică de lemn, reconstruită, din cărămidă în 1801.

Între anii 1946 – 1958 au activat în grupurile de partizani mai mulţi localnici din Ezeriş. Cei mai cunoscuţi au fost Petru Ştefoni şi Maria şi Ion Cata (Păianu), care au aparţinut grupului „doctor Vuc - Beg” din Zorlenţul Mare. Aceştia au fost condamnaţi la mulţi ani de detenţie grea (10 – 25 ani).

În 1950 a fost înfiinţată comuna Ezeriş, căreia i-a fost arondată, pe lângă Ezeriş, şi satul Soceni.

Populaţie

La recensământul din 2002, localitatea Ezeriş avea 705 locuitori, dintre care 626 români, 48 romi, 18 maghiari, 2 sârbi, un german, un croat şi 9 de alte naţionalităţi. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

,total

1880,1649 1890,1661 1900,1556 1910,1558 1920,1373 1930,1318 1941,1261 1956,1140 1966,1115 1977,1037 1992,666 2002,705 </lines>

Bibliografie

Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]
*** Ezeriş - trecut şi prezent. Studiu monografic, 2006

Note

↑ Preda, Constantin (coord.), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României vol.1 (A-C), Editura Enciclopedică, Bucureşti 1994 ISBN 973-45-0044-9 vol.2 (D-L), 1996 ISBN 973-45-0174-7
↑ Ezeriş - trecut şi prezent. Studiu monografic, p.14

[1] Preda, Constantin (coord.), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României vol.1 (A-C), Editura Enciclopedică, Bucureşti 1994 ISBN 973-45-0044-9 vol.2 (D-L), 1996 ISBN 973-45-0174-7

[2] Ezeriş - trecut şi prezent. Studiu monografic, p.14

[1]

[2]

Căutare

Navigare