Ion Adameşteanu
de la Enciclopedia României
Ion Adameşteanu | ||
Născut | 15 februarie 1911, Toporu, judeţul Giurgiu | |
Decedat | 15 noiembrie 1976, Bucureşti | |
Ocupaţie | medic veterinar |
Ion Adameşteanu (n. 15 februarie 1911, Toporu, judeţul Giurgiu, înainte Teleorman - d. 15 noiembrie 1976, Bucureşti), medic veterinar, unul din creatorii şcolii româneşti de patologie medicală veterinară. A studiat şi descris pentru prima dată mai multe zoonoze, printre care, stachybotriotoxicoza, anemia infecţioasă la cal, mycoplasmoza aviară. Este fratele arheologului Dinu Adameşteanu.
Activitate profesională
A studiat la facultatea de medicină veterinară din Bucureşti (1932-1937), unde şi primeşte titlul de doctor în 1936, iar mai apoi, în 1970, titlul de doctor docent. A fost profesor universitar la Bucureşti (1953-1958) şi Cluj (1953-1958). Adameşteanu a fost membru corespondent al Academiei Regale de Medicină din Belgia şi membru al Academiei de Ştiinţe din New York.
Din rezultatele activităţii sale de cercetare pot fi amintite:
- evidenţierea importanţei avitaminozelor şi osteopatiilor chimiodistrofice la animalele domestice
- îmbunătăţirea cunoaşterii unor boli iatrogene ca urmare a unor intervenţii medicamentoase, chirurgicale, exploratorii defectuoase
- explicarea apariţiei unor stări patologice rezultate din alimentaţia greşită a animalelor dar şi din construcţia necorespunzătoare a adăposturilor (tehnopatii)
Lucrări
- Osteodistrofia animalelor domestice (1951)
- Terapia prin ţesături conservate în medicina veterinară (1952)
- Patalogia medicală a animalelor domestice (2 volume, 1955-1957)
- Semiologia medicală veterinară (1959)
- Implantoterapia cu os în patologie (1969)
- Urgenţe în medicina veterinară (1973)
- Iatropatiile în medicina veterinară (1974) - lucrarea a primit premiul Ion Ionescu de la Brad al Academiei Române
- Tehnopatii la animalele domestice (1975)
Bibliografie
- Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982