Ion Adameşteanu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ion Adameşteanu
Replace this image male.png
Născut 15 februarie 1911, Toporu, judeţul Giurgiu
Decedat 15 noiembrie 1976, Bucureşti
Ocupaţie medic veterinar

Ion Adameşteanu (n. 15 februarie 1911, Toporu, judeţul Giurgiu, înainte Teleorman - d. 15 noiembrie 1976, Bucureşti), medic veterinar, unul din creatorii şcolii româneşti de patologie medicală veterinară. A studiat şi descris pentru prima dată mai multe zoonoze, printre care, stachybotriotoxicoza, anemia infecţioasă la cal, mycoplasmoza aviară. Este fratele arheologului Dinu Adameşteanu.

Activitate profesională

A studiat la facultatea de medicină veterinară din Bucureşti (1932-1937), unde şi primeşte titlul de doctor în 1936, iar mai apoi, în 1970, titlul de doctor docent. A fost profesor universitar la Bucureşti (1953-1958) şi Cluj (1953-1958). Adameşteanu a fost membru corespondent al Academiei Regale de Medicină din Belgia şi membru al Academiei de Ştiinţe din New York.

Din rezultatele activităţii sale de cercetare pot fi amintite:

  • evidenţierea importanţei avitaminozelor şi osteopatiilor chimiodistrofice la animalele domestice
  • îmbunătăţirea cunoaşterii unor boli iatrogene ca urmare a unor intervenţii medicamentoase, chirurgicale, exploratorii defectuoase
  • explicarea apariţiei unor stări patologice rezultate din alimentaţia greşită a animalelor dar şi din construcţia necorespunzătoare a adăposturilor (tehnopatii)

Lucrări

  • Osteodistrofia animalelor domestice (1951)
  • Terapia prin ţesături conservate în medicina veterinară (1952)
  • Patalogia medicală a animalelor domestice (2 volume, 1955-1957)
  • Semiologia medicală veterinară (1959)
  • Implantoterapia cu os în patologie (1969)
  • Urgenţe în medicina veterinară (1973)
  • Iatropatiile în medicina veterinară (1974) - lucrarea a primit premiul Ion Ionescu de la Brad al Academiei Române
  • Tehnopatii la animalele domestice (1975)

Bibliografie

  • Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982