Ion Georgescu
de la Enciclopedia României
| Ion Georgescu | ||
 | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 1856, Bucureşti | |
| Decedat | 1898, ? | |
| Ocupaţie | sculptor, pictor şi acuarelist | |
Ion Georgescu (n. 1856, Bucureşti - d. 1898), sculptor, pictor şi acuarelist. Este considerat primul sculptor modern român.
A studiat la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, cu Karl Storck, apoi la Paris, unde a ţinut o legătură strânsă cu intelectualii români progresişti. La Paris a fost distins cu o medalie pentru lucrarea „Rugăciunea unui copil”. A fost şi profesor la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, unde i-a avut pe elevi pe Frederic Storck, D.Mirea, etc. Cele mai cunoscute lucrări ale artistului sunt statuile lui Gheorgeh Lazăr şi Pache Protopopescu din Bucureşti, statuia lui Gheorgeh Asachi din Iaşi.
Opera
În lucrările lui Georgescu se regăseşte puternica sa formaţie clasică. Aceasta se observă din primele sale lucrări: „Izvorul” (1879), „Aruncătorul de lance” (1882, turnat în bronz, posibil cea mai importantă lucrare a sa). Viziunea sa realistă apare mai ales în seria de portrete dedicate unor personalităţi din cultura română:
- Alexandru Odobescu, 1881
- Mihail Pascaly, 1882
- Dimitrie Bolintineanu, 1883
- Vasile Alecsandri, 1890
- Mihai Eminescu, 1890.
Simţul monumentalităţii se regăseşte în statui precum „Gheorghe Lazăr” (1886) sau „Statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi” (1887). A executat de asemenea statuile alegorice „Agricultura” şi „Justiţia”, care împodobesc faţada Băncii Naţionale. Ion Georgescu s-a ocupat şi de pictură şi desen, lăsând o serie de remarcabile acuarele. A mai realizat busturile lui Matei Basarab, Vasile Lupu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, monumente precum cel dedicat „Domniţei Balaşa” (1883), creaţii precum „Răpirea Proserpinei”, „Endymion”.
O parte din sculpturile lui Ioan Georgescu au fost expuse de-a lungul timpului în diverse locuri din România. Este cazul „Rugăciunii” şi al „Izvorului”, expuse la Pinacoteca din Bucureşti sau busturile lui Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, expuse la Muzeul Simu din Bucureşti.
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964
- Enciclopedia Minerva, Cluj, 1929