Masivul de sare de la Sărăţel
de la Enciclopedia României
| | ||
|---|---|---|
| | ||
 Sică (Limonium gmelinii), specie de plantă halofilă semnalată în arealul rezervaţiei | ||
| | ||
| Poziţie |  Judeţul Bistriţa-Năsăud
| |
| Oraş apropiat | Bistriţa | |
| Coordonate | 47° 02‘ 59“ N 24° 26‘ 31” N | |
| Suprafaţă | 5 ha | |
| Înfiinţare | 1976, declarat în 2000 | |
| Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
| Vezi şi | Arii protejate în judeţul Bistriţa-Năsăud | |
| Note | | |
Masivul de sare de la Sărățel (monument al naturii) este o rezervație naturală de tip geologic și floristic, situată în judeţul Bistriţa-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șieu-Măgheruș.
Localizare
Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Bistrița-Năsăud, la confluența Bistriţei Ardeleane cu râurilor Șieu și Budac, în apropierea drumului național DN15A, care leagă orașul Reghin de satul Sărăţel[1].
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[2] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 hectare[3].
Aria protejată reprezintă un masiv de sare acoperit cu depozite (aluviuni aduse de apele văilor Șieu și Budac, care în unele locuri este descoperit, observându-se masivul de sare) atribuite perioadei cuaternare, unde s-au dezvoltat vegetații de plante halofile specifice solurilor sărăturate, printre care: brâncă (Salicornia herbacea), lobodă de grădină (Atriplex patula), sică (Limonium gmelinii) sau bălănică (Puccinellia distans)[4].
Atracții turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, situri arheologice, zone naturale), astfel:
- Biserica ortodoxă "Sfântul Dimitrie" (fostă biserică evanghelică) din satul Crainimăt, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
- Biserica de lemn "Sfântul Dimitrie" din satul Arcalia. Biserica a fost adusă aici în anul 1806, din localitatea Mureșenii Bârgăului.
- Biserica evanghelică din Arcalia, azi biserica ortodoxă "Sf. Ioan Botezătorul", construcție 1800, monument istoric
- Castelul "Bethlen" din Arcalia, astăzi clădirea găzduiește Centrul Regional al Francofoniei aparținând Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, construcție 1800, monument istoric
- Castelul "Rákóczi" din satul Șieu-Măgheruș
- Parcul dendrologic din satul Arcalia
- Situl arheologic "La Cetate" de la Arcalia (Epoca medievală, Epoca bronzului timpuriu, Latène)
- Situl arheologic "La Movilă" de la Arcalia (Epoca medievală timpurie, sec. IV p. Chr, sec. II - III p. Chr, Epoca bronzului târziu)
- Situl arheologic "Știubei" de la Chintelnic (Epoca bronzului târziu, Latène, Hallstatt)
- Situl arheologic "Dealul Cetate" de la Sărățel (Epoca romană, Latène)
- Situl arheologic "După Grădini" de la Sărățel (Epoca medievală, sf. sec. III - sec. IV p. Chr, Latène, Epoca bronzului, Neolitic)
- Situl arheologic "Cetatea" de la Șieu -Măgheruș (Epoca medievală, Latène, Epoca bronzului, Eneolitic)
- Văile Șieului și Budacului
Vezi şi
Note
- ↑ Ro-geo.ro - Sărățel, județul Bistrița-Năsăud - geolocalizare; accesat la 17 septembrie 2013
- ↑ Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000, accesat la 17 septembrie 2013
- ↑ Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud - Arii protejate de interes național; accesat la 17 septembrie 2013
- ↑ Cimec.ro - Plantete halofile din județul Bistrița - Năsăud; accesat la 17 septembrie 2013
| Rezervaţii naturale în judeţul Bistriţa-Năsăud | |
|---|---|
|
|
| 1 Rezervaţie naturală declarată monument al naturii | |