Mircea Florin Şandru
de la Enciclopedia României
Mircea Florin Şandru | ||
Născut | 20 aprilie 1949, Făgăraş, judeţul Braşov | |
Ocupaţie | poet |
Mircea Florin Şandru (n. 20 aprilie 1949, Făgăraş, judeţul Braşov) este un poet şi un jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România începând cu anul 1976, şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.
Cuprins
Biografie
Anii copilăriei şi adolescenţei îi petrece în comuna Cârţişoara, localitate din judeţul Sibiu, fiind elev al Şcolii generale „Badea Cârţan” de aici (1956-1963). Este absolvent al Liceului teoretic „Ion Codru Drăguşanu” din oraşul Victoria, judeţul Braşov (1963-1967) şi al Specializării de electromecanică a Universităţii „Transilvania” din Braşov (1967-1972). În perioada 1972-1974 este student al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti, dar nu finalizează studiile. A urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (1984-1986) şi a câştigat burse de studiu în Statele Unite ale Americii prin Fundaţia „Friendship Ambassadors”, în 1974 la Washington D.C. şi în 1977 la New York. A efectuat stagii de pregătire la Centrul de Cercetare şi Analiză al Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA (1996) şi la Institutul Naţional de Administraţie (INA) Bucureşti (2003). În anii facultăţii este fondator şi redactor şef al revistei studenţeşti „Sigma” şi preşedinte al cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al studenţilor braşoveni. Lucrează, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele „Viaţa studenţească” şi „Amfiteatru”, unde este coleg, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, cu scriitorii şi jurnaliştii Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Grigore Arbore, Tudor Octavian, M.N. Rusu, Niculae Stoian, Dinu Flămând, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Mihai Tatulici, Ioan Buduca, Ştefan Iureş, Sorin Roşca-Stănescu, Ion Segărceanu, Octavian Ştireanu ş.a. Între 1983 şi 1989 este publicist comentator şi şef de departament la ziarul „Scînteia tineretului”, unde îi sunt colegi Carolina Ilica, Lucian Avramescu, Ion Cristoiu, Mihai Coman, Sorin Preda, Constantin Stan, Eugen Mihăescu, Corneliu Ostahie, Ştefan Mitroi, Areta Şandru, Nicolae Tzone, Gabriela Hurezean, Gabriel Rusu, Victor Atanasiu, Constantin Sorescu, Laurenţiu Cârstean ş.a. Începând cu 28 decembrie 1989, este, succesiv, redactor şef-adjunct, şef de departament, secretar general de redacţie şi, din nou, redactor şef-adjunct la ziarul „Tineretul liber”. În intervalul 1993-2009 activează, în calitate de consilier parlamentar, la Serviciul pentru Presă, Relaţii Publice şi Imagine al Senatului României, ani pe care îi rememorează în volumul "În centrul ciclonului", apărut la Editura Eminescu, în 2012. Începând cu iunie 2009, colaborează, ca jurnalist freelancer, la mai multe publicaţii centrale. În noiembrie 1990 fondează, împreună fiica poetului, Mitzura Arghezi, şi un grup de scriitori, Editura Tudor Arghezi. Ca jurnalist, are șansa să călătorească și să realizeze reportaje în țări precum India, Pakistan, China, Mongolia, Sri Lanka, Ghana, Côte d'Ivoire, Liberia, Statele Unite ale Americii, Canada și în majoritatea țărilor europene, notele sale de călătorie fiind publicate în "România literară" și în volumul "Orașe suprapuse", apărut în 1986, la Editura "Albatros". Student fiind, publică sporadic versuri în revistele „Sigma”, „Viaţa studenţească” şi „Caiete de literatură” ( acestea din urmă editate de Asociaţia Scriitorilor din Braşov). Este remarcat, în mod deosebit de elogios, la „Poşta redacţiei”, în revista „Luceafărul” din 1 mai 1973, de poetul Cezar Baltag. Debutul considerat semnificativ de către viitorul poet este găzduit de revista „România literară” din 1 februarie 1973, la rubrica “Vă propunem un nou poet”, girată de scriitorul Geo Dumitrescu. În 1973 participă la concursul de debut al Editurii Eminescu şi obţine premiul I pentru volumul de versuri „Elegie pentru puterea oraşului”, apărut în 1974. Poemele sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, suedeză, maghiară, rusă, greacă, cehă, sârbă, slovenă, bulgară și albaneză. Centrul de Documentare și Informare din Cârțișoara (CDI), inaugurat în decembrie 2011 și accesibil tuturor membrilor comunității locale, poartă numele lui Mircea Florin Șandru. A fost distins cu Ordinul "Meritul Cultural" şi cu Medalia jubiliară a Senatului României.
Volume publicate
- Elegie pentru puterea oraşului (versuri), Editura Eminescu, 1974
- Luminile oraşului (versuri), Editura Eminescu, 1975
- Melancolia (versuri), Editura Eminescu, 1977
- Flacăra de magneziu (versuri), Editura Eminescu, 1980
- Maşina de scris, (versuri), Editura Eminescu, 1981
- Trupuri pe ecranul de radar (versuri), Editura Cartea Românească, 1982
- Viaţa în infraroşu (versuri), Editura Eminescu, 1985
- Oraşe suprapuse (note de călătorie), Editura Albatros, 1986
- În sala vastă – A nagy teremben (versuri), Editura Kriterion, 1988 (traducere în limba maghiară de Cseke Gabor)
- Paşi pe acoperişul fierbinte (versuri, antologie de autor), Editura Eminescu, 1988
- Legătura de sânge (versuri), Editura Albatros, 1989
- Podul Grant (versuri), Editura Domino, 1992
- Colinele Paradisului (versuri pentru copii), Editura Domino, 1993
- Rugă pentru cei blânzi (versuri), Editura Domino, 1999
- O fiară desăvârşită (versuri), Editura Eminescu, 2001
- Miere neagră (versuri), Editura Arvin Graphics, 2002
- Îngerul pe gheaţa subţire (versuri), Editura Arvin Graphics, 2003
- O femeie second-hand (versuri), Editura Arvin Graphics, 2004
- Orbul la fereastră (versuri), Editura Arvin Press, 2006
- Faţa ascunsă (versuri), Editura Eminescu, 2010
- Ca silabele unui mare pian (versuri), Editura Eminescu, 2011
- Unda de şoc (memorii şi publicistică), Editura Eminescu, 2012
- În centrul ciclonului (memorii şi publicistică), Editura Eminescu, 2012
- Tu eşti cea mai frumoasă (versuri), Editura Eminescu, 2015
- Un palat de sticlă verde (versuri pentru copii), Editura Eminescu, 2015
- Caut un loc curat (versuri, antologie de autor), Editura Nomina, 2016
- Pescuitul miraculos (antologie de poezie românească şi universală), Editura Semne, 2017
- Dumnezeu vine şi pleacă (versuri, antologie de autor), Editura eLiteratura, 2017
- Cămaşa fericitului (mică antologie de folclor), Editura Semne, 2017
- Baladă pentru Annemarie (versuri în luminosul stil clasic), Editura Semne, 2017
- Donna miraculata (o antologie a poeziei de dragoste), Editura Semne, 2017
- Umbra râului pe cer (o antologie de poezie românească), Editura Semne, 2018
- Păsări captive (versuri), Editura Semne, 2018
- Magia sunetului" (o antologie de poezie românească), Editura Semne, 2018
- Crini în cenuşa zilei (lirică feminină românească şi universală), Editura Semne, 2019
- Curtea seniorilor (poeţi de pe alte meridiane), Editura Semne, 2019
- Să mă întorc acasă (versuri, antologie de autor), Editura Semne, 2021
- Casă în cer (versuri), Editura Semne, 2022
Colaborări la reviste
Mircea Florin Şandru a colaborat în decursul timpului la mai multe reviste: „Actualitatea literară”, „Amfiteatru”, „Albina”, „Ante Portas”, „Argeş”, „Astra”, „Bucureştiul literar”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Facla literară”, „Flacăra”, „Gazeta Cărţilor”, „Hyperion”, „Leviathan”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Moldova literară", „Nomen Artis”, „Nord literar”, „Orizont”, „Poezia”, „Ramuri”, „România literară”, „Sintagme literare”, „Slast”, „Steaua”, „Sud”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”, „Balkan Visions”, „Inostrannaia literatura”, „Literarni mesicnic”, „Romanian review”, „Rumanische Rundschau”, „Slovenske pohl'ady”, „Svetova literatura”, „Twórczość”, „Varlik”.
Colaborări la volume colective
- Dacica, antologie de lirică românească, Editura Minerva, 1978 (alcătuită de Chirata Iorgoveanu-Dumitru);
- Antologia poeţilor tineri, Editura Cartea Românească, 1982 (alcătuită de George Alboiu);
- Romanian poems, Editura Eminescu, 1982 (selecţie şi traducere de Dan Duţescu)
- Oraşul furnicar, Editura Minerva, 1982 (antologie de Petre Stoica);
- 15 young Romanian poets: an anthology of verse, Editura Eminescu, 1982 (selecţie şi traducere de Liliana Ursu);
- Questions at the turn of the millennium, Editura Eminescu, 1984 (selecţie şi traducere de Corina Firuţă)
- Jeunes poetes roumains, Editura Eminescu, 1984 (selecţie şi traducere de Dan Ion Nasta)
- Nu ucideţi pasărea albă – antologie de poezie românească, Editura Eminescu, 1985 (selecţie de George Chirilă);
- Eminescu în durata eternă, Editura Eminescu, 1989 (antologie alcătuită de George Mirea);
- Eminescu: un veac de nemurire, Editura Minerva, 1990 (antologie alcătuită de Victor Crăciun și Lucian Belcea);
- A 11-a poruncă, Editura Vama literară, 2012 (antologie alcătuită de Daniel Vorona).
- Sărutul, Editura Măiastra", 2015, (coordonator Elisabeta Gîlcescu).
Referinţe critice în reviste
Laurenţiu Ulici, „Sisif fericit”, România literară, 1974, nr. 31; Nicolae Manolescu, „Cărţile tinerilor”, România literară, 1974, nr. 34; Ioan Adam, „Geografii imaginare”, Săptămâna, 1974, nr. 197; Horia Bădescu, „Mircea Florin Şandru: Elegie pentru puterea oraşului", Steaua, 1974, nr. 9; Cornel Regman, „Poezia la concurs”, Viaţa românească, 1974, nr. 10; Dorin Tudoran, „Siguranţa oraşului”, Luceafărul, 1975, nr. 38; Nicolae Manolescu, „Tineri poeţi”, România literară, 1975, nr. 36; Fănuș Băileșteanu, „Comptes rendus, Cahiers roumains d'études littéraires (Editura Univers), 1976, nr.4; Laurenţiu Ulici, „Poeţi tineri”, Contemporanul, 1977, nr. 49; Ioana Dinulescu, „Introspecţie şi meditaţie”, Ramuri, 1977, nr. 2; Adrian Popescu, „Mircea Florin Şandru: Melancolia", Steaua, 1977, nr. 12; Lucian Raicu, "Melancolia", România literară, 1977, nr. 52; Constantin Pricop, „Mircea Florin Şandru: "Flacăra de magneziu", Convorbiri literare, 1980, nr. 6; Nicolae Turtureanu, „Poezia faptului divers”, Cronica, 1980, nr. 34; Al. Cistelecan, "Flacăra de magneziu de Mircea Florin Şandru”, Familia, 1980, nr. 7; George Arion, „Cărţi de poezie: Flacăra de magneziu", Flacăra, 1980, nr. 47; Nicolae Ciobanu, „Mircea Florin Şandru: Flacăra de magneziu", Luceafărul, 1980, nr. 20; Doina Uricariu, „Poezia civilizaţiei citadine”, România liberă, 1980, nr. 11133; Mircea Iorgulescu, „Cu faţa spre realitate”, România literară, 1980, nr. 38; Dinu Flămând, "Maşina de scris", Amfiteatru, 1981, nr. 12; Paul Dugneanu, „Mircea Florin Şandru: Maşina de scris", Luceafărul, 1981, nr. 52; Ion Bogdan Lefter, „Mircea Florin Şandru: Maşina de scris. "Trupuri pe ecranul de radar", Contemporanul, 1982, nr. 39; Dan Cristea, „Mircea Florin Şandru: Tineri poeţi”, Luceafărul, 1982, nr. 22; Victor Atanasiu, „Viziune imagistică”, România liberă, 1982, nr. 11763; Ioan Buduca, "O maşină simte în locul tău", România literară, 1982, nr. 1; Traian T. Coşovei, „Pro amiciţia: Mircea Florin Şandru”, SLAST, 1982, nr. 59; Grete Tartler, „Poezie şi muzică”, Viaţa românească, 1984, nr. 5; Dinu Flămând, „Spre un nou orizont”, Amfiteatru, 1985, nr. 9; Radu G. Ţeposu, „Viaţa şi biblioteca: Viaţa în infraroşu", Flacăra, 1985, nr. 43; Paul Dugneanu, „Mircea Florin Şandru: Viaţa în infraroşu", Luceafărul, 1985, nr. 36; Constantin Sorescu, „Realul nostru cel de toate zilele”, SLAST, 1985, nr. 38; Costin Tuchilă, "Luminile oraşului", Steaua, 1985, nr. 11; Marian Papahagi, „Ultrarealismul unui poet citadin”, Tribuna, 1985, nr. 31; Ioan Iacob, „Lumea prin ochii poetului”, Astra, 1986, nr. 9; Laurenţiu Ulici, „Promoţia'70 - Ardelenii (XII)”, România literară, 1986, nr. 40; Petru Poantă, „Mircea Florin Şandru: O mitologie citadină”, Tribuna, 1988, nr. 33; Valentin F. Mihăescu, „Mircea Florin Şandru: Paşi pe acoperişul fierbinte", Luceafărul, 1989, nr. 22; Alex. Ştefănescu, „Poetul şi oraşul”, România literară, 1989, nr. 7.
Referinţe critice în volume
Laurenţiu Ulici, în „Prima verba”, Editura Albatros, 1975; Al Piru, în „Poezia românească contemporană”, Editura Eminescu, 1975; Eugen Barbu, în „O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Eminescu, 1975; Cornel Regman, în „Colocvial”, Editura Eminescu, 1976; Traian T. Coșovei, în „Pornind de la un vers”, Editura Eminescu, 1976; Marian Popa, în „Dicţionar de literatură română contemporană”, Editura Albatros, 1977; Lucian Alexiu, în „Ideografii lirice contemporane”, Editura Facla, 1977; C. Stănescu, în „Jurnal de lectură”, Editura Cartea Românească, 1978; Mircea Iorgulescu, în „Scriitori tineri contemporani”, Editura Eminescu, 1978; I.C. Chiţimia, Al Dima (coordonatori) în „Literatura română – Dicţionar cronologic”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979; George Alboiu, în „Un poet printre critici”, Editura Cartea Românească, 1979 ; Alexandru Ruja, în „Valori lirice actuale”, Editura Facla, 1979; Alex Ștefănescu, în „Jurnal de critic”, Editura Cartea Românească, 1980; Victor Felea, în „Aspecte ale poeziei de azi, II”, Editura Dacia, 1980 ; Al. Piru, în „Debuturi”, Editura Cartea Românească, 1981; Aurel Martin, în „Paranteze”, Editura Eminescu, 1981; Solomon Marcus, în „Paradoxul”, Editura Albatros, 1984; Grete Tartler, în „Melopoetica”, Editura Eminescu 1984 ; Ion Rotaru, în „O istorie a literaturii române, 1944-1984”, Editura Minerva, 1987; Marian Papahagi, în „Fragmente despre critică”, Editura Dacia, 1994; Laurenţiu Ulici, în „Literatura română contemporană, I – promoţia ‘70”, Editura Eminescu, 1995 ; Dumitru Micu, în „Istoria literaturii române: de la creația populară la postmodernism”, Editura Saeculum, 2000; Marian Popa, în „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, Editura Fundaţiei Luceafărul, 2001; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), în „Dicţionarul scriitorilor români”, vol.IV, Editura Albatros, 2002; Vassos Panayiotis, editor coordonator, în „Who's who în România”, ediție princeps, Editura Pegasus Press, 2002; Ion Hangiu, în „Dicţionarul presei literare românești, 1790-2000”, Editura Institutului Cultural Român, 2004; Aurel Sasu, în „Dicţionarul biografic al literaturii române”, Editura Paralela 45, 2006; Dicţionarul general al literaturii române”, literele S/T, editat de Academia Română (coordonator general: Eugen Simion), Editura Univers Enciclopedic, 2007; Ralph Hübner, coordonator general, în „Hübners Who is Who - Enciclopedia Personalităților din România”, Who is Who Verlag für Personenenzyklopädien AG, 2007 și în următoarele ediții; Marian Popa, în „Istoria literaturii române de azi pe mâine (versiune revizuită și augmentată)", Editura SemnE, 2009; Ioan Grecu, Ioan Funariu, Lucia Baki Nicoară, în „Personalități din Țara Făgărașului, 1800 - prezent”, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2009; Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, în „1500 scriitori români, clasici și contemporani, un dicţionar biobibliografic esenţial”, Editura Porțile Orientului, 2010; Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, în „Dicţionarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, Editura Porțile Orientului, 2011; Liviu Papadima, David Damrosch, Thed D'hoen, în „The Canonical Debate Today: Crosing Disciplinary and Cultural Boundaries”, Internationale Forschungen Zur Allgemeinen und Vergleichenden Literaturwissenchaft, Amsterdam, New York, 2011.
Referinţe critice (selectiv)
- „Dar afectiv, şi chiar estetic vorbind, îmi sunt mai aproape versurile unui foarte tânăr poet, Mircea Florin Şandru. Poezia lui este vitală, dureros vitală, dramatic expansivă şi bărbătească. Există o febră a creşterii, o neîmblânzită febră de afirmare ireductibilă, o neîmpăcată voinţă de existenţă. Imaginea trupului de adolescent, în care bărbăţia se afirmă într-o biruinţă concretă, este spiritualizată de sentimentul existenţei sinelui, a conştiinţei neconfundabile, a destinului unic. Efortul de unicizare este remarcabil. Cochilia tiparelor fixe, a formelor imuabile este, într-adevăr, o amăgire zadarnică. Biruinţa trupului asupra şirului de cămăşi care au rămas în urmă, prea mici ca să-i mai cuprindă creşterea, afirmă ideea că existenţa, formă a lumii în mişcare, nu este doar o iulzie. Iluzie este numai himera viziunilor închise, a circumscrierii. Viaţa înseamnă deschidere în toate părţile, ubicuitate, voinţă de afirmare, curaj (...). Mărturisesc, cu bucurie, că, poate de la întâile versuri ale lui Nichita Stănescu şi Ion Alexandru, nu am mai citit o poezie de o atât de proaspătă şi tânără percepere a timpului, în logodnă perpetuă cu Mişcarea.” (Cezar Baltag, în revista Luceafărul din 1 mai 1971).
- „Mircea Florin Şandru (poet foarte talentat) este autorul unor admirabile poeme sentimentale închinate oraşului modern: tandre şi ironice, «realiste» şi pline de imaginaţie, dense de obiecte, concrete până la senzualitate şi, totodată, fantastice, magice, vrăjite. Cultivate şi originale, elegiile aceste redescoperă vorbirea poetică: poezie fără sfială retorică, de o discursivitate vibrantă, incantatorie.” (Nicolae Manolescu, „Cărţile tinerilor”, România literară, 1974, nr. 34).
- „Debutul excepţional al lui Mircea Florin Şandru are loc într-un moment în care e greu să se vorbească întotdeauna de sunete distincte. Autorul „Elegiei pentru puterea oraşului” vine cu un univers poetic original, distinct de al altora, cu un ton liric în care motivele vârstei se prefac în viziuni remarcabile, impresionante. Conştiinţa poeziei este la el mult mai puternică decât prejudecăţile tematice, influenţele sunt asimilate şi nu se disting decât la o lectură atentă.” (C. Stănescu, „Mircea Florin Şandru, „Elegie pentru puterea oraşului”, Luceafărul, nr.29, 20 iulie 1974).
- „Mircea Florin Şandru este fascinat pur şi simplu de oraş, locul în care se poate înregistra maxima concentrare pe metru pătrat de real, fantastic, linişte, singurătate etc. Poetul simte acest amestec – format din frenezie şi absenţă, culoare şi orori cromatice, social şi individual – drept un combustibil magic, ce dă unicitate acestui univers care este oraşul, ce-i asigură mai ales puterea.” (Dorin Tudoran, „Siguranţa oraşului”, Luceafărul, nr. 38, 1975).
- „Mircea Florin Şandru este unul dintre rarii poeţi autohtoni pentru care mediul citadin devine element poetic nu doar în virtutea funcţiei tradiţionale de termen contrastant, de factor de opoziţie. Când totuşi nu este pus în relaţie cu satul, oraşul e văzut în poezia noastră în ipostazele extreme, dar şi extraordinare, oraşul-infern şi oraşul utopie a industrializării fiind atunci reprezentările curente. Încorporat organic unei sensibilităţi pentru care civilizaţia devine natură, spaţiul urban nu e la Mircea Florin Şandru nici prilej de viziuni terifice, nici pretext de tablouri futuriste; dintr-o prezenţă simbolică sau decorativă oraşul este prefăcut în realitatea unică şi unitară în care se desfăşoară întreaga existenţă. Marile aglomerări urbane poartă astfel «în matricea lor un mister fără moarte», aspectul labirintic dă sugestia eternităţii.” (Mircea Iorgulescu, în volumul „Scriitori tineri contemporani”, Editura Eminescu, 1978).
- „Vocea lui Mircea Florin Şandru a avut de la început prospeţime şi credibilitate prin firescul cu care şi-a asumat poezia urbanului, nu ca temă, ci ca o lume constituită. Eliberat de prezumţia noutăţii artistice, poetul şi-a luat în stăpânire teritoriul cu luciditatea şi sensibilitatea celui ce a înţeles că orice cântec despre noi este şi un cântec despre civilizaţia citadină, un cântec prin care «oraşul intră în eternitate»” (Doina Uricariu, „Poezia civilizaţiei citadine”, România liberă, 13 august 1980).
- „În realitate, toate aceste repetiţii fără crescendo, toată această muzicalitate dezabuzată, departe de a duce la «ritualizarea dramaticului », exprimă un dramatism paroxistic, un fel de paralizie a voinţei care - psihologic vorbind - urmează în mod necesar după căutarea îndelungată, fără succes, a unei soluţii. Mircea Florin Şandru nu are atitudinea unui blazat, însă a intuit bine că vorbirea dezarticulată, aproape mecanică, sugerând oboseala luptătorului de la un moment dat, ne transmite nouă, cititorilor, cu mare pregnanţă, sentimentul unei opoziţii faţă de agresiunea maşinismului, a militarismului, a mercantilismului.” (Alex. Ştefănescu, „Efectul razelor gamma asupra poeziei”, în "Scînteia tineretului" din 21 ianuarie 1982).
- „Privit de aproape, Mircea Florin Şandru îmi face impresia unui om care a visat la umbra unui nuc imens şi care, povestindu-şi imprudent visul, îşi încarcă vorbele din răcoarea şi foşnetul rău prevestitor al frunzişului malefic (pe care o credinţă populară îţi recomandă să-l eviţi) cu o energie neobişnuită, răbdătoare, dar mereu izbucnind cu ameninţarea unei descătuşări fantastice. În versurile lui pluteşte permanent o umbră care împrumută peisajului sufletesc ori citadin - aidoma umbrelor lui De Chirico - conturul emoţional al unei nelinişti superioare, al unei spaime latente ce refuză spiriitul eliberator în favoarea melodicităţii reduse la un firicel de sânge stors din memoria afectivă, din obiecte, din locurile cândva colindate aievea.” (Traian T. Coşovei, „Pro amicitia” în "SLAST", nr.59 din 1982).
Bibliografie
- Laurenţiu Ulici, Prima verba , Editura Albatros, 1975
- Al Piru, Poezia românească contemporană, Editura Eminescu, 1975
- Eugen Barbu, O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Editura Eminescu, 1975
- Cornel Regman, Colocvial, Editura Eminescu, 1976
- Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană (ediţia a doua, revizuită şi adăugită), Editura Albatros, 1977
- I.C. Chiţimia, Al. Dima (coordonatori), Literatura română - Dicţionar cronologic , Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
- George Alboiu, Un poet printre critici, Editura Cartea Românească, 1979
- Alex Ştefănescu, Jurnal de critic, Editura Cartea Românească, 1980
- Aurel Martin, Paranteze, Editura Eminescu, 1981
- Solomon Marcus, Paradoxul, Editura Albatros, 1984
- Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, 1944-1984, Editura Minerva, 1987
- Marian Papahagi, Fragmente despre critică, Editura Dacia, 1994
- Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, I – promoţia ‘70, Editura Eminescu, 1995
- Dumitru Micu, Istoria literaturii române: de la creaţia populară la postmodernism, Editura Saeculum, 2000
- Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Fundaţiei Luceafărul, 2001
- Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicţionarul scriitorilor români, vol. IV, Editura Albatros, 2002
- Vassos Panayiotis (coordonator), Who's who în România , Editura Pegasus Press, 2002
- Ion Hangiu, Dicţionarul presei literare româneşti, 1790-2000, Editura Institutului Cultural Român, 2004
- Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006
- Eugen Simion (coordonator), Dicţionarul general al literaturii române, literele S/T, editat de Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2007
- Ralph Hübner (coordonator general), Hübners Who is Who - Enciclopedia Personalităţilor din România, Who is Who Verlag für Personenenzyklopädien AG, 2007
- Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine (versiune revizuită şi augmentată), Editura SemnE, 2009
- Ioan Grecu, Ioan Funariu, Lucia Baki Nicoară, Personalităţi din Ţara Făgăraşului, 1800-prezent, Editura Mesagerul de Făgăraş, 2009
- Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, 1500 scriitori români, clasici şi contemporani, un dicţionar biobibliografic esenţial, Editura Porţile Orientului, 2010
- Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, Dicţionarul scriitorilor români de azi, (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America), Editura Porţile Orientului, 2011
- Alina Kristinka, Literatura română - Dicţionarul autorilor români contemporani, Editura Arial, 2013
- Acad. Mihai Cimpoi, Traian Vasilcău, Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune) , colecţia "Pasărea Phoenix" , Chişinău, Tipografia Centrală, 2019