Palatul Universităţii Bucureşti
de la Enciclopedia României
| Palatul Universităţii | |
.jpg) Palatul Universităţii | |
| Localitate | Bucureşti |
|---|---|
| Arhitect | Alexandru Orescu |
| Adresa | Bd. Regina Elisabeta 4-12 |
| Sector | Sector 5 |
| Beneficiar | Statul Român |
| Data începerii construcţiei | 10 octombrie 1857 |
| Data finalizării | 14 decembrie 1869 |
| Stil | neoclasic |
Palatul Universităţii este o construcţie aflată în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în perimetrul descris de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet, Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universităţi din România, Universitatea Bucureşti, a început în data de 10 octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orescu.
Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către Karl Storck. Acesta a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcţia sa, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele şi ştiinţele. Parterul edificiului este construit în bosaj şi are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaştri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcţia dispune şi de un subsol înalt care serveşte drept soclu al palatului. Colţurile construcţiei sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole.
Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăţilor Universităţii Bucureşti, dar şi sediul altor instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii. În 1960 în interiorul clădirii îşi aveau sediul 8 facultăţi şi peste 80 de laboratoare.
În prezent clădirea găzduieşte câteva din facultăţile Universităţii Bucureşti: Facultatea de Geografie, Matematică, Litere, Limbi străine, Istorie şi laboratoarele specifice facultăţilor. Facultatea de Filosofie iniţial a funcţionat în această clădire, dar după '89 a fost mutată în sediul amenajat în fosta cantină studenţească R3 din Campusul Studenţesc Regie.
Bibliografie
- Florin Georgescu, Paul Cernovodeanu, Alexandru Cebuc. Monumente din Bucureşti. Meridiane, Bucureşti 1966