Universitatea radio

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare

Universitatea radio a fost o emisiune radiofonică prezentată pentru prima oară la 1 martie 1930 de către preşedintele Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, Dimitrie Gusti. Emisiunea se transmitea zilnic, de luni până vineri între orele 19:00 şi 20:00 şi cuprindea 2-3 comunicări, conferinţe de câte 20 -30 de minute. Lunea era dedicată ştiinţei în general, marţea limbilor şi folclorului, miercurea ştiinţelor sociale şi politicii externe, joia muzicii şi folclorului muzical şi artistic, vinerea filosofiei şi vieţii religioase, sâmbăta istoriei, geografiei şi turismului, iar duminica educaţiei, sănătăţii şi culturii poporului.

Colaboratori ai emisiunii

Unul dintre cei mai prestigioşi şi cei mai ascultaţi colaboratori ai emisiunii a fost Nicolae Iorga. Din 1931 până în 1940 a susţinut în faţa microfonului conferinţe pe diferite teme: literatură, istorie, teatru, religie, etc. Editura Casa Radio a adunat o parte din articolele prezentate la radio de către Nicolae Iorga şi înregistrări-document cu acesta din Fonoteca de Aur într-un volum intitulat Sfaturi pe întunerec.

Un alt colaborator important al emisiunii a fost academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius care prezenta rubrica Cărţi noi în 1936, iar în anul următor Munţii şi literatura noastră şi rubrica Cărţi şi reviste. Inginerul Emil Petraşcu, unul din iniţiatorii radiofoniei româneşti prezenta rubrica Poşta tehnică în 1936 şi rubrica Răspunsuri tehnice în 1937. Scriitorul şi medicul Vasile Voiculescu, fost director al Societăţii Române de Radiodifuziune, a colaborat la emisiune pe teme medicale (Durerea ca semn al bolilor, Mâinile noastre şi sănătatea, Bolile plămânilor).

Comunicări, conferinţe

  • Lunea
19 mai 1931: Ştefan Alexandrescu, Zborul oamenilor la mari înălţimi
23 iunie 1931: Ştefan Alexandrescu, Zborul cu pânze
26 octombrie 1931: Grigore Antipa, Biologia Mării Negre
11 martie 1935: George Acsinteanu, Lectură din romanul „Convoiul flămânzilor”
  • Marţea
22 aprilie 1930: Gheorghe Adamescu, Literatura română la începutul secolului al XX-lea
6 mai 1930: Gheorghe Adamescu, Literatura română la începutul secolului al XX-lea. Mişcarea semănătoristă
  • Miercurea
6 noiembrie 1929: Tudor Arghezi, Pictorul Luchian
28 mai 1930: Petre Andrei, Tineretul şi politica
7 ianuarie 1931: Elisa Alexandrescu, Statele Unite
21 ianuarie 1931: Felix Aderca, Aspecte din Europa
  • Joia
8 ianuarie 1931: Felix Aderca, Peisaje europene
5 februarie 1931: Felix Aderca, Informaţii artistice europene
26 martie 1931: Felix Aderca, Europa artistică
30 aprilie 1931: Felix Aderca, Europa artistică
28 mai 1931: Felix Aderca, Europa artistică
23 iulie 1931: Grigore Antipa, Taine din viaţa peştilor
22 octombrie 1931: Paul Aburel, Tehnica picturii
3 decembrie 1931: Felix Aderca, Europa artistică
23 iulie 1931: Grigore Antipa, Pescăritul
4 ianuarie 1934: Alfred Alessandrescu, Anul muzical 1933
16 ianuarie 1931: Grigore Antipa, Muzeul de istorie naturală
30 ianuarie 1934: Teodor Alessaru, Casa şcoalelor
22 mai 1935: Grigore Antipa, Grădina zoologică a Bucureştiului
  • Vinerea
20 februarie 1931: Felix Aderca, Călătorii intelectuale în Europa
17 aprilie 1931: Felix Aderca, Europa intelectuală
10 octombrie 1931: Felix Aderca, Idei filozofice din străinătate
27 ianuarie 1933: Felix Aderca, Din vieţile celebre
  • Sâmbăta
9 noiembrie 1929: Tudor Arghezi, Pictorul Luchian
27 decembrie 1930: Tudor Arghezi, Cronică de Crăciun
25 octombrie 1931: Felix Aderca, O călătorie în Europa
18 iunie 1932: Felix Aderca, Gânduri de vacanţă
6 ianuarie 1934: Nicolae Albescu, Sportul şi turismul în 1933
26 mai 1934: Grigore Antipa, Rolul Academiei în evoluţia poporului român
  • Duminica
21 decembrie 1930: Tudor Arghezi, Naşterea lui Eminescu
18 octombrie 1931: Felix Aderca, Ce este un minister
17 martie 1935: Nicolae Albescu, Rezultatele sportive

Legături externe