Uihei

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Uihei

Comuna Şandra
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Uihei.JPG
Atestare 1844
Populaţie 565 locuitori
Cod poştal 307061

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Uihei (în limba germană: Neusiedel auf der Heide) este un sat în judeţul Timiş. Are o populaţie de 565 locuitori (2002) şi face parte din comuna Şandra.

Localizare

Uihei se situează pe drumul comunal 22 care face legătura dintre centrul comunei, localitatea Şandra, aflată la 3 km nord-est şi satul Bulgăruş la 3,5 km la vest. La Şandra are acces şi la drumul naţional DN6 care duce la Timişoara dar şi la calea ferată prin intermediul staţiei de cale ferată de la Şandra, situată favorabil la intrarea în sat dinspre Uihei. Se învecinează la nord-est cu Şandra, la sud cu Iecea Mare, la sud-vest cu Lenauheim şi la vest cu Bulgăruş.

Etimologie

Când a fost înfiinţată, localităţii i-a fost dat numele german de Neusiedel (în traducere noua aşezare). Procesul de maghiarizare forţată care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul Ujhely, de unde se trage şi denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat şi un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul Ujhely în românescul Uiheiu.

Istorie

Biserica romano-catolică

Uiheiul este unul dintre satele de colonişti cele mai noi din Banat. El a fost înfiinţat la 1844, la mai bine de o sută de ani de la începutul colonizărilor, de locuitori ai altor sate din împrejurimi (Grabaţ, Bulgăruş, Lenauheim, Iecea Mare, Şandra) dar şi din alte sate din Banat. Mare parte dintre primii colonişti erau cultivatori de tutun.

Încă de la început, planurile de construcţie ale satului au fost foarte specifice, loturile de case erau divizate în mod egal, casele trebuiau să fie ordonat aranjate şi să se supună unor reguli stricte, cu tipicele faţade ale caselor şvăbeşti spre stradă. Suprafeţele de pământ erau destul de limitate şi erau date în arendă în condiţii destul de stricte. Aceste condiţii au fost eliminate o dată cu revoluţia de la 1848, fapt care a permis dezvoltarea aşezământului. A urmat o perioadă de prosperitate care s-a menţinut relativ constantă, independent de schimbările politice din Banat. Aceasta a fost abrupt întreruptă de al Doilea Război Mondial. Au urmat deportări în Rusia, apoi deportările în Bărăgan şi în final colectivizarea. Aceasta a dat o lovitură gravă localnicilor, majoritari germani, care se ocupau cu succes de agricultură. Atât casele cât şi pământurile lor au trecut în proprietatea statului. Totuşi, la scurt timp după aceea, proprietatea caselor a fost din nou recunoscută proprietarilor de drept. A urmat o perioadă de relativă creştere, satul a fost conectat la reţeaua electrică, drumurile au fost reparate, infrastructura în general îmbunătăţită. Între 1951-1956, din Uihei au fost deportate în Bărăgan 22 de persoane[1], relativ puţine faţă de alte localităţi din Banat.

Case în Uihei

În deceniul al 8-lea, situaţia a început din nou să se deterioreze, culminând cu Revoluţia din 1989. Imediat după revoluţie, s-a înregistrat o masivă emigrare a etnicilor germani în Germania]. 4 ani mai târziu, în 1994, la împlinirea a 150 de ani de la fondare, în Uihei mai locuia un singur etnic german originar din Uihei.[2] Populaţia germană a fost treptat înlocuită de cea română, însă evoluţia populaţiei s-a menţinut constant în scădere. Anii 2000 au adus o inversiune de trend. La recensământul din 2002 a fost înregistrată prima creştere a populaţiei după aproape 50 de ani.

Populaţie

Uiheiul a fost majoritar german până după Al Doilea Război Mondial. Populaţia lui atingea aproape 800 de locuitori în 1880. De atunci numărul locuitorilor a fost în continuă scădere. Românii au devenit majoritari în anii 60. La recensământul din 2002 avea 565 locuitori, în creştere cu 10% faţă de 1992. Aceasta este prima creştere care se înregistrează după mai bine de un secol.

<lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1000 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români, germani

1880,797,6,787 1890,868,13,855 1910,672,7,658 1930,600,14,584 1941,591,23,563 1966,585,281,304 1977,583,384,198 1992,511,490,19 2002,565,561,2 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [2]

Note

  1. Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportaţii în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timişoara, 2001 ISBN 973-585-424-4
  2. Johann Schimmel, Rückblick auf ein Stück Dorfgeschichte. 150 Jahre seit der Gründung der Ortschaft Neusiedel, 1994 [1]