Şipet
de la Enciclopedia României
| Satul Şipet |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1462 |
| Populaţie | 856 locuitori |
| Cod poştal | 307432 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Şipet este un sat în judeţul Timiş. Aparţine de Comuna Tormac şi are o populaţie de 856 locuitori (2002).
Cuprins
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, într-o zonă de câmpie puţin populată, la 9 km nord de oraşul Gătaia. Se învecinează la nord cu Cerna, la est cu Tormac, la sud cu Gătaia şi la vest cu Folea.
Istoric
Localitatea este atestată documentar din Evul Mediu, în documente de la 1462, unde apare cu nume de Magyarzebenth. În perioada otomană, ea era una dintre cele mai populate sate bănăţene. Istoricii unguri consideră că Şipetul a fost locuit la început de unguri sau de slovaci, cu toate că în ultimele secole el a fost un sat românesc.[1]
La conscripţia din 1717 apare cu numele de Schipeth. În secolul al XIX-lea domeniul Şipet a trecut în posesia familiei Duca, prin donaţie imperială, urmare a meritelor feldmareşalului Petre Duca (1755 - 1822) în luptele anti-napoleoniene. Satul se afla pe o vatră mai veche, pe locul numit „Satul bătrân”, însă pe la 1894 s-a mutat pe o nouă vatră datorită atacurilor şi pustiirilor permanente ale ungurilor rebeli din satul învecinat Tormac.[2] Epidemia de holeră din 1873 a redus populaţia satului la jumătate. În perioada stăpânirii maghiare, s-a numit Sipeth, Sipet, Sebed.
Cu sprijinul financiar al mecenatului basarabean Vasile Stroescu, s-a construit şcoala confesională ortodoxă. Piatra de fundament a bisericii ortodoxe a fost pusă la 25 august 1935 în prezenţa episcopului Vasile Lăzărescu.[3]
Evoluţia demografică
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Alte etnii | |||
| 1880 | 2.223 | 2.021 | 59 | 135 | 8 | |||
| 1900 | 2.805 | 2.447 | 145 | 185 | 28 | |||
| 1941 | 2.132 | 1.943 | 29 | 141 | 19 | |||
| 1977 | 1.183 | 1.124 | 9 | 13 | 37 (22 slovaci) | |||
| 1992 | 856 | 784 | 4 | 7 | 61 (48 slovaci) | |||
| 2002 | 856 | 770 | 7 | 4 | 75 (57 slovaci) | |||
Personalităţi locale
- Dimitrie Cioloca (1874 - 1963), profesor de teologie, folclorist.
- Alexandru Jebeleanu (1923 - 1996), poet.
Imagini
Biserica ortodoxă
Memorial dedicat şipeţenilor căzuţi în primul război mondial
O stradă secundară
Bibliografie
- Corneanu, Nicolae, Monografia eparhiei Caransebeş, Editura Tipografia Diecezană, Caransebeş, 1940
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]