Judeţul Timiş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Judeţul
Timiş (TM)

România
Regiunea Banat

Stema judetului Timis.png
Localităţi componente
Atestare 1552
Suprafaţă 8.697 km²
Populaţie 659.512 locuitori
Densitate 76 loc/km²
Prefect Mircea Băcală
Preşedinte CJ Constantin Ostaficiuc (PDL)
Pagină web http://www.cjtimis.ro/

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Timiş este un judeţ în extremitatea vestică a ţării, în regiunea istorică a Banatului. Are reşedinţa în municipiul Timişoara şi este cel mai mare judeţ al ţării, după suprafaţă. Cea mai mare parte a teritoriului se încadrează în zona de câmpie. Numele său provine de la râul Timiş, care străbate judeţul de la est la vest. Se învecinează la nord cu judeţul Arad, la est cu Hunedoara, la sud şi sud-est cu judeţul Caraş-Severin, la sud şi sud-vest cu Serbia iar la vest şi nord-vest cu Ungaria. Are o suprafaţă de 8.697 km2, sau 3,65% din suprafaţa ţării. Are 2 municipii (Timişoara şi Lugoj), 8 oraşe (Buziaş, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaş, Sânnicolau Mare), 89 comune şi 315 sate.

Judeţul în forma actuală a fost creat în 1968, prin Legea nr.2/1968 pentru reorganizarea administrativ-teritorială. El încorporează în mare fostul judeţ interbelic Timiş-Torontal, căruia i-a fost alipită zona Lugojului şi a Făgetului, care aparţinuseră de judeţul interbelic Severin (după o perioadă intermediară în care au avut loc numeroase reorganizări).

Geografie

Relief

Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestica (câmpia joasa) şi centrală (câmpia înaltă) a judeţului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile Timişului (spre Lugoj) şi Begăi (spre Făget), iar în estul judeţului se desfăşoară dealurile premontane ale Pogănişului şi partea sudică a Podişului Lipovei. Înălţimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m), culminând cu vârful Padeş (1.380 m).

Climă

Clima în judeţul Timiş este continental moderată, cu uşoare influenţe mediteraneene. Lanţul Munţilor Carpaţi, din partea de răsărit, protejează judeţul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai uşoară a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuala oscilează între -2°C şi 21°C. Cea mai joasă temperatura înregistrată în Timişoara a fost de -24,1°C iarna şi de 5,3°C vara, iar cea mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna şi de 39,5°C vara. Rata anuală a precipitaţiilor este situată între 500 şi 600 mm, mai ridicata în zonele de deal şi de munte.

Hidrografie

Teritoriul judeţului este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega şi Timiş, cu afluenţii săi Timişana, Pogăniş şi Bârzava, iar în nord îşi urmează cursul de la est spre vest, Aranca, un vechi braţ al Mureşului.

Resurse naturale

Resursele naturale (în subsol) cuprind zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareţ-Şanoviţa), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniş, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare), ţiţei şi gaze (în zona de vest a judeţului), nisip (Şag), nisip pentru sticlă (Groşi, Faget, Tomeşti şi Gladna). Izvoare de ape minerale şi ape geotermale sunt la Timişoara, Buzias, Pişhia, Ivanda, Sacoşu Mare, Bogda, Calacea, Deta, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Teremia Mare şi Lovrin.

Soluri

Solul judeţului Timiş oferă condiţii favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor şi a plantelor tehnice şi furajere şi pentru pomicultură şi viticultură. În partea nord-vestică a judeţului sunt cernoziomuri, cernoziomuri levigate şi cernoziomuri de fâneţe, iar în zona deluroasa se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomina cele brune, iar cele brune-închise şi brune-roşcate ocupă suprafeţe mai mici în partea vestica.

Vegetaţie

Pădurile sunt puţine fiind situate în partea estică (păduri de brad, molid şi fag). În celelalte parţi ale judeţului se întâlnesc mici păduri de stejar, cer, gârniţă, iar în lunci - plopi şi sălcii.

Faună

Administraţie

Demografie

Evoluţia demografică

Recensământ 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002
Populaţia 559.591 588.936 568.881 607.596 696.884 700.033 677.926
Densitatea 64,3 67,7 65,4 69,9 80,1 80,5 77,9
Recensământul[1] Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Sârbi Romi Slovaci Bulgari Evrei Alte etnii
1880 454.205 200.834 171.599 33.947 31.316  ? 3.459  ?  ? 13.050
1900 541.849 221.305 201.795 70.338 30.939  ? 2.911  ?  ? 14.561
1930 559.591 236.305 178.238 84.756 27.075 8.090 3.919 7.527 9.768 3.913
1941 578.881 263.474 176.732 74.745  ?  ?  ?  ?  ? 63.930
1966 607.596 378.183 109.315 76.183 22.709 4.637 2.300 7.509 2.909
1977 696.884 472.912 98.296 77.525 20.891 9.828 2.128 7.151 1.799
1992 700.033 573.662 26.722 62.866 17.144 14.836 2.229 6.466 625
2002 677.926 565.639 14.174 50.556 13.273 16.084 1.908 5.562 441

Structura etnică

Structura etnică (2002)
Total Români Maghiari Romi Germani Sârbi Ucrainieni Bulgari Slovaci Evrei Croaţi Cehi Italieni Greci Alţii
677.926 565.639 50.556 16.084 14.174 13.273 7.321 5.562 1.908 441 371 283 271 209 1.834
100% 83,437% 7,457% 2,373% 2,091% 1,958% 1,080% 0,820% 0,281% - - - - - 0,270%

Economie

Industrie

Agricultură

Construcţii

Transporturi

Auto

Din cei 533 km de drumuri naţionale (din care 221 km drumuri europene) un număr de 416 km sunt executate din beton asfaltic, iar sectoare cu 4 benzi sunt executate pe o lungime de 42 km. Drumurile judeţene totalizează 1.145km (500 km beton asfaltic), iar drumurile comunale 1.222 km, din care 459 km pietruite şi 624 km pământ. În judeţ funcţionează 7 autogări licenţiate, iar transporturile rutiere de persoane sunt efectuate de 20 operatori din care 5 operatori pentru transport internaţional.

Aerian

Transportul aerian se desfăşoară prin intermediul Aeroportului Internaţional Timişoara, situat la 12 km nord-est de municipiul Timişoara. Acesta a fost deschis traficului internaţional în 1980 şi este al treilea ca mărime din ţară, după aeroporturile din Bucureşti. Traficul de pasageri a cunoscut o creştere substanţială după 2.000 şi a depăşit cota de un milion în anul 2010.

Feroviar

Judeţul Timiş are cea mai mare densitate de cale ferată din România: 90,5 km de cale ferată/100 km2. În exploatare sunt 1,098 km de cale ferată din care 199 km este electrificată. Întreaga reţea este formată din linii simple. Liniile de cai ferate mai importante ce străbat teritoriul judeţului sunt: Bucureşti - Timişoara - Jimbolia (linie internaţională), Bucureşti - Timişoara - Stamora Moraviţa (linie internaţională), Timişoara - Arad - Oradea - Cluj - Vatra Dornei - Iaşi; Timişoara - Arad - Oradea - Carei - Satu Mare - Baia Mare; Timişoara - Buziaş - Teiuş - Războieni - Mărăşeşti -Galaţi.

Învăţământ

Cultură şi artă

Turism

Bibliografie

  • Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Rusu, Raularian, Organizarea spaţiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timişoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1]
  • ***Statutul judeţului Timiş, 2004

Note

  1. ↑ Varga E.,Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Judeţul_Timiş&oldid=47903”