Ţara Hălmagiului
de la Enciclopedia României
Ţara Hălmagiului este o regiune de la poalele de sud-vest ale Munţilor Apuseni. Noţiunea de „ţară” trebuie înţeleasă ca şi „ţinut”, „zonă”, nu ca o structură de tip statal. Ţara Hălmagiului este locuită majoritar de români, alte naţionalităţi fiind prezente în număr foarte mic.
Cuprins
Componenţa Ţării Hălmagiului
Ţara Hălmagiului face parte în cea mai mare măsură din judeţul Arad şi se învecinează la la sud şi est cu judeţul Hunedoara, la nord-est cu judeţul Alba, la nord cu judeţul Bihor, iar la vest cu regiunea Gurahonţ din judeţul Arad. Centrul Ţării Hălmagiului a fost dintotdeauna localitatea Hălmagiu, cea mai mare aşezare din această zonă. Din acest ţinut fac parte treizeci şi trei de sate, după cum urmează: Hălmagiu, „capitala” ţinutului cu acelaşi nume; Tisa, Ţărmure, Ioneşti, Ocişor (judeţul Hunedoara), Ociu (judeţul Hunedoara), Hălmăgel, Poienari, Ţoheşti, Târnăviţa, Luncşoara, Sârbi, Băneşti, Cristeşti, Brusturi, Bodeşti, Mermeşti, Leasa, Leştioara, Vârfurile, Măgulicea, Lazuri, Groşi, Vidra, Poiana, Avram Iancu, Pleşcuţa, Gura Văii, Aciuţa, Tălagiu, Bodeşti, Dumbrava şi Rostoci.
Geografia
Limitele geografice ale ţinutului sunt la nord culmile Masivului Bihorul şi la sud crestele Munţilor Metalici. La est şi la vest delimitarea e făcută de culmile munţilor menţionaţi mai înainte, care coboară spre valea Crişului Alb.
Ţinutul Hălmagiului e străbătut de trei văi principale, orientate de la est la vest: valea Hălmagiului, cu trei ramificaţii, în care se află satele Hălmagiu, Hălmăgel şi Băneşti; valea Vârfurilor, cu satul Vârfurile; valea Aciuţii, cu satul Aciuţa.
Suprafaţa
Suprafaţa Ţării Hălmagiului este de aproximativ 40.374 hectare.
Istoria
Istoria Ţării Hălmagiului se identifică în mare măsură cu istoria localităţii Hălmagiu.
Demografie
- Populaţia istorică
<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Ţara Hălmagiului" ymin=0 ymax=16000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,10897 1880,11526 1890,12609 1900,13263 1910,15029 1920,13902 1930,14537 1941,14273 1956,12341 1966,11714 1977,10287 1992,8516 2002,7269 </lines>
Bibliografie
- Traian Mager, Monografia Ţării Hălmagiului, Arad, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Arad 1880 - 2002, [1]