Bod
de la Enciclopedia României
| Satul Bod |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1211 |
| Populaţie | 2.011 locuitori (2002) |
|
Index sate în judeţul Braşov |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Satul Bod este situat în partea de nord a Ţării Bârsei, pe DJ103, la 2km de DN13, între comunele Hălchiu, Sânpetru, Hărman şi satul Colonia Bod, alături de care formează Comuna Bod.
Istoric
Arheologii au stabilit existenţa aşezării încă din perioada neolitică. Săpăturile arheologice de pe malul Oltului au dat la iveală ceramică, locuinţe, obiecte de os şi piatră lustruită[1], aparţinătoare culturii Ariuşd-Cucuteni[2]. Prima menţiune în documente datează din jurul anului 1211, când la Bod au fost colonizaţi saşii dintre Rin şi Mosel. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf”, adică „satul ars”.
În 1802, un puternic cutremur a dărâmat cetatea din mijlocul satului. S-a mai păstrat până azi doar un colţ de zid, pentru a indica locul vechii fortificaţii[3].
În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, o data cu ea înfiinţându-se şi satul Colonia Bod[4].
Între 1933 şi 1934 a fost construită staţia de emisie, pe atunci cu o putere de 150 kW, mai apoi 2.000 kW. Astăzi emite doar la 200 kW.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în zonă s-au dus numeroase lupte pentru a răpi românilor emiţătorul de radio. În ianuarie 1942 aici s-a înregistrat minima temperaturilor din România: -38,5°C[5].
Demografie
La recensământul din 2002, satul Bod avea 2.011 locuitori.
Obiective turistice
În Bod se pot vizita biserica evanghelică din sat şi situl arheologic Gorgani. Acesta din urmă a fost cercetat în repetate rânduri, fiind descoperite o aşezare de tip Ariuşd (epoca neolitică) şi una încadrată în culturile Coţofeni şi Schneckenberg (epoca bronzului)[6]. În sat se mai găsesc două monumente comemorative. Primul este dedicat eroilor din Primul Război Mondial, pe placa acestuia fiind inscripţionate următoarele cuvinte: „Monument ridicat în memoria eroilor din Bod, căzuţi în Primul Război Mondial, ridicat prin contribuţia locuitorilor comunei sub îndrumarea învăţătorului Gherciu Gheorghe”. Cel de-al doilea monument, ridicat în preajma gării Bod, este dedicat eroilor care au apărat staţia de emisie radio din zonă, în zilele de 24 şi 25 august 1944: sublocotenentul Sebastian Rădulescu, care comanda garda postului de radio, regimentul 6 călăraşi şi câţiva muncitori de la fabrica de zahăr. Pe placa de marmură a monumentului stă scris: „Glorie eternă eroilor căzuţi pe acest câmp de luptă, între 24-28 august 1944, în luptele împotriva fascismului, pentru eliberarea patriei”[7].
Bibliografie
- ***, Colecţia „Judeţele Patriei”: Braşov - monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
- ***, Nivea 50. 1926-1976. Editată de Ministerul Industriei Chimice, I.P.A.C., Bucureşti, 1976.
- Epuran, Gh., Ţara Bârsei, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1962.
- Petraru, Ştefan şi Catrina, Constantin, Braşovul Memorial, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976.
- Pop, Silviu şi Princz, Ştefan, Braşov - ghid turistic, Editura Pentru Turism, Bucureşti, 1974.