Bodo

Satul Bodo Comuna Balinţ Judeţul Timiş (TM)

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1400
Populaţie	481 locuitori (2011)
Cod poştal	307006

Index sate în judeţul Timiş
Sate în judeţul Timiş

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Bodo (în limba maghiară Nagybodófalva) este un sat în judeţul Timiş, comuna Balinţ. Este locuit preponderent de maghiari.

Istorie

Urmele ale existenţei unui sat există încă din secolul XIV, mai precis numele de Bodov, amintit în documente la 1344. Mai târziu, în 1401, este amintit un anume Bodofalva. Satul propriu-zis a fost însă înfiinţat abia în 1890, de către colonişti maghiari care s-au aşezat în apropiere de satul românesc Păru, formând vatra actuală a satului. În perioada între 1880 - 1890, au fost aşezate aici peste 50 de familii de maghiari, majoritatea din zona Debreţinului. După unirea Banatului cu România, satul a purtat o perioadă numele de Bodofalva. Românii i-au mai zis şi „Bodăul Mare”. Numele i-a fost schimbat ulterior în „Bodo”. Maghiarii sunt şi astăzi majoritari.

Tumulul de la Bodo

Muzeografilor lugojeni le-a fost semnalat în 1967 prezenţa unui tumul, succesiv explorat în 1968. Având formă circulară, cu un diametru de 44 m şi o înăţime de 3,5 m, tumulul conţinea în centrul său un schelet înhumat pe un pat de nisip presărat cu ocru. Morminte similare, cu ocru, au fost descoperite doar în câteva aşezări din Moldova, în zona Dunării de jos şi în Oltenia de sud. Mormântul, aparţinând cel mai probabil unui conducător de trib, datează din epoca bronzului şi este cel mai vestic descoperit pe teritoriul României.

Populaţia

În 1900 satul avea 1.328 de locuitori, dintre care 1.304 erau maghiari. Sub profil confesional, ei erau împărţiţi în 1.231 de reformaţi, 57 romano-catolici şi 20 de greco-catolici. 100 de ani mai târziu, la recensământul din 2002, populaţia era de 3 ori mai mică: un total de 480 de locuitori, dintre care 397 maghiari şi 70 de români. Dintre aceştia, 334 reformaţi, 70 ortodocşi şi 56 romano-catolici.

La recensământul din 2011 au fost înregistraţi 481 locuitori.

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2011, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1600 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1900,1328 1910,1576 1920,1560 1930,1184 1941,1054 1956,959 1966,829 1977,704 1992,521 2002,480 2011,481 </lines>

Bibliografie

• Haţegan, Ioan, Patrimoniu Bănăţean vol.I , Editura Banatul, Timişoara 2006, ISBN 973-87965-0-4
• Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
• Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]