Calea ferată Giurgiu-Bucureşti
de la Enciclopedia României
Calea ferată Giurgiu-Bucureşti este primul traseu de cale ferată construit în România, făcând abstracţie de liniile construite anterior în cuprinsul Imperiului Habsburgic (din 1867 Austro-Ungaria) şi Otoman, care astăzi se află pe teritoriul României. Construcţia a fost concesionată la 1 septembrie 1865 asociaţiei J. T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat — cu o întrerupere între februarie 1866 şi aprilie 1867 — până în august 1869. Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869.
Astăzi, linia nu mai este circulabilă, din cauza prăbuşirii podului de la Grădiştea, în urma inundaţiilor din 2005.
Cuprins
Lucrările de construcţie
Inaugurarea şi intrarea în exploatare
Situaţia actuală
În Muzeul CFR din Bucureşti încă se mai păstrează locomotiva „Călugăreni”, prima care a circulat oficial pe ruta Giurgiu-Bucureşti, împreună cu trei vagoane din 1869, reconstruite şi renovate de mai multe ori de-a lungul timpului [1].
În vara anului 2005, datorită viiturilor şi excavărilor de nisip de pe fundul albiei râului Argeş, un stâlp de susţinere al vechiului pod de cale ferată s-a prăbuşit, iar linia a devenit inutilizabilă. Trenurile pe ruta Giurgiu-Bucureşti au fost deviate prin comuna Videle. În 2008 s-a intenţionat reluarea lucrărilor la un pod neterminat, în apropierea celui vechi, care dispune de linie dublă.
În 2007 Gara Giurgiu-Nord a fost transformată parţial în muzeu al Căilor Ferate Române. În cele trei săli amenajate au fost expuse fotografii de epocă, precum şi obiecte specifice: felinare de semnalizare, saboţi de frână, ciocane, lămpi etc.
Pe 5 august 2009, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Giurgiu-Bucureşti, Banca Naţională a României a emis o monedă de argint, în scop numismatic, cu valoarea nominală de 10 lei. Aversul prezintă în centru locomotiva „Călugăreni”, văzută din faţă, care iese din Gara Filaret din Bucureşti. Reversul prezintă în partea superioară o imagine a Bucureştiului la mijlocul secolului al XIX-lea, în centru — primului tren care a circulat între Bucureşti şi Giurgiu, iar la dreapta — turnul din Giurgiu [2].
Note
Bibliografie
- Botez, Constantin, Epopeea feroviară românească, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977.