Cherestur
de la Enciclopedia României
| Satul Cherestur |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1274 |
| Populaţie | 475 locuitori |
| Cod poştal | 307036 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Cherestur (în limba maghiară Pusztakeresztúr) este un sat în judeţul Timiş, comuna Beba Veche. Are 475 locuitori (2002), majoritatea maghiari.
Localizare
Se situează în extremitatea de vest a ţării, la 27 km vest de oraşul Sânnicolau Mare şi 91 km nord-vest de municipiul Timişoara, pe drumul care face legătura între Sânnicolau Mare şi Beba Veche, cel mai vestic punct din România.
Istorie
Este un sat foarte vechi, menţionat pentru prima dată în 1274, ca parte a comitatului Cenad. În Evul Mediu se numea Nemes Kerestur şi aici au avut reşedinţa mai mulţi nobili maghiari, care au fost proprietari ai Cheresturului, dar care mai târziu s-au răspândit prin Ardeal. Printre ei au fost şi Fabian Kereszturi sau Kereszturi Egyed, care purtau numele aşezării.
În 1773, episcopul Bathyani a colonizat aici maghiari, localitatea fiind practic reîntemeiată, sub numele Puszta Kerestur. După Primul Război Mondial şi iar după unirea Banatului cu România, Cheresturul, împreună cu Beba Veche, ajunge în zona controlată de Serbia, dar mai târziu, la 1924, trece la România după un schimb amical cu Serbia.
Demografie
La recensământul din 2002, în satul Cherestur au fost înregistraţi 475 locuitori, dintre care 377 maghiari, 83 români, 11 ţigani şi alţii.
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]