Depresiunea Loviştei

Depresiunea Loviştei reprezintă o unitate de relief desfăşurată în Carpaţii Meridionali, între localitatea Câineni (N) şi confluenţa Lotrului cu Oltul (S). S-a dezvoltat, cu precădere, pe stânga Oltului, cu punctul cel mai estic la Mlăceni, în timp ce pe dreapta apare sub forma unui culoar alungit de-a lungul Văii Lotrului, până la Voineasa. Este încadrată de Munţii Făgăraş şi Munţii Coziei, în partea de est, şi de Munţii Lotrului şi cei ai Căpăţânii, în partea de vest. În literatura de specialitate apare şi sub denumirea de Ţara Loviştei, termenul de „lovişte” (explicat de I. Conea, 1935) însemnând loc bun de vânătoare, sau groapă, depresiune între munţi, ceea ce şi este de fapt.

Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Ţara Loviştei.

Cercetările geografice şi cele geologice au ajuns la concluzia că această unitate reprezintă o depresiune intracarpatică, tectonică, a cărei sedimentare a început în Cretacicul Superior, când au fost depuse conglomerate şi gresii, şi s-a încheiat în Miocenul Superior, când depresiunea devine uscat.

Topoclimatul Depresiunii Loviştei este asemănător Subcarpaţilor, în ciuda faptului că este închisă de spaţiul montan mai sus amintit : temperaturile medii anuale sunt de 8-9 grade C, precipitaţiile sunt cuprinse între 800-900 mm/an, iar vânturile dominante sunt cele din nord-vest şi vest. În aceste condiţii, predominante sunt pădurile de fag, care în partea mai joasă intră în amestec cu gorunul, iar solurile caracteristice sunt cele brune, brune acide şi brune podzolice.

Depresiunea constituie şi un spaţiu de colectare a apelor care coboară din munţi : Lotrul, în lungul căruia a fost construită hidrocentrala Ciunget, apoi o serie de văi mai mici, dar cu aport însemnat de apă, precum Boia, Băiaşu, Călineşti etc.

Ţara Loviştei este locuită din vechime, prezenţa romană fiind dovedită de castrele Caput Stenorum (în apropiere de Boiţa), Pons Vetus (la Câineni), Praetorium (la Racoviţa-Copăceni). Astăzi, cele mai importante localităţi sunt : Brezoi (singurul oraş din această unitate), Voineasa, Perişani şi Câineni.

Din punct de vedere economic, depresiunea se caracterizează prin exploatarea şi prelucrarea lemnului, prin creşterea animalelor (ovine, în special) şi prin practicarea activităţilor turistice, mai ales în staţiunea climaterică Voineasa.

Bibliografie

• Pop, P. Gr. - Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, 2006, ISBN (10) 973-610-473-7
• Pătraşcu, Marian; Daneş, Nicolae - Monografia comunei Câineni - judeţul Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea 2008 ISBN 978-973-7981-51-6