Familia Racoviţă

Racoviţă a fost o mare familie de boieri originară din Moldova, ai cărei membri au fost domni în ţările române sau au deţinut importante dregătorii, mai ales în Moldova. Înainte de secolul 16 se numea „Cehan”.

Printre cei mai importanţi reprezentanţi au fost:

• Ionaşcu Cehan, mare vornic (1622-1625, 1632-1634);
• Racoviţă Cehan, mare logofăt al Moldovei (decedat 1662). De la fiul său Ion Racoviţă Cehan a rămas mai departe numele de familie „Racoviţă”.
• Nicolae Racoviţă, mare logofăt, caimacam al lui Duca Vodă (1683)
• Mihai Racoviţă, domn al Moldovei (1703-1705, 1707-1709, 1715-1726) şi al Ţării Româneşti (1730-1731, 1741-1744);
• Constantin Racoviţă, fiul lui Mihai, domn al Moldovei (1749-1753, 1756-1757) şi al Ţării Româneşti (1753-1756, 1763-1764);
• Ştefan Racoviţă, domn al Ţării Româneşti (1764-1765), sub domnia căruia a avut loc răscoala rufeturilor (breslelor) bucureştene din 1765;
• Alecu Racoviţă (1773-1853), profesor de drept comercial la colegiul Sf. Sava şi magistrat, iar în timpul Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, preşedinte al Comisiei Proprietăţii.

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964
• Predescu, Lucian, Eniclopedia României, Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9399-03-7