Ion Mincu
de la Enciclopedia României
Ion Mincu | ||
Ion Mincu | ||
Naţionalitate | român | |
Născut | 1852, Focşani | |
Decedat | 6 decembrie 1912, Bucureşti | |
Ocupaţie | arhitect |
Ion Mincu (n. 1852, Focşani - d. 6 decembrie 1912, Bucureşti) a fost un arhitect, inginer, profesor şi deputat. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România. Exemple în acest sens sunt Bufetul din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), vila Robescu din Sinaia. Ca o recunoaştere a importanţei sale în evoluţia şcolii româneşti de arhitectură, începând cu anul 1953, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti îi poartă numele.
Activitate
Studiile secundare le efectuază la Liceul Unirea din Focşani, între anii 1863-1871. În anul 1871 se înscrie la Şcoala Naţională de poduri şi şosele din Bucureşti, pe care o absolvă în 1875 şi obţine diploma de inginer. Între 1877-1884 studiază la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris, avându-i ca profesori pe Remy de Louanges şi J. Gaudet, şi obţine diploma de ahiect. În 1883 primeşte premiul Societăţii centrale a arhitecţilor francezi.
Întors în ţară, între 1892-1897, are o activitate didactică şi îşi aduce aportul la înfiinţarea Şcolii de arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români. Între 1898-1912 este profesor la atelerul de proiecte al Şcolii Naţionale de Arhitectură, iar apoi la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. Între 1903-1912 este preşedintele Societăţii Arhitecţilor Români.
Între 1895-1899, Ion Mincu a fost deputat în Parlamentul României.
Lucrări
- Casa Lahovari (1886)
- Bufetul din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), în prezent restaurantul Doina
- Vila Robescu din Sinaia (1897)
- Casa Petraşcu din Piaţa Romană (1904)
- Şcoala Centrală de fete din Bucureşti (1890)
- Palatul Administratic din Galaţi (1905-1906)
- Palatul Băncii Comerţului din Craiova (1906, terminat de C. Iotzu în 1916)
- Palatul Primăriei (proiect)
- Şcoala de război din Bucureşti (proiect)
- cavourile lui Ghica, Cantacuzino, Gheorghieff din Cimitirul Bellu (1900-1904)
- a restaurat Biserica Stavropoleos din Bucureşti (1904-1910)
- Casa Monteoru (1887-1888) (Sediul Uniunii Scriitorilor)
- Casa Vernescu (1887-1889)
- a decorat interiorul Palatului de Justiţie din Bucureşti (1890-1895)
Articole
- Şcoala noastră de arte frumoase (1895-1896 în revista Literatura şi arta română)
- Expoziţiunea de arhitectură P. Antonescu (1900-1901 în revista Literatura şi arta română)
- Concursul Camerei de Comerţ din Bucureşti, Palatul Bursei (1907 în revista Literatura şi arta română)
- Cronica artistică - Stavropoleos (1904 în Epoca)
Bibliografie
- Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982