Lunga (Timiş)
de la Enciclopedia României
| Satul Lunga |
|
| Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1824 |
| Populaţie | 533 locuitori |
| Cod poştal | 307122 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Lunga este un sat în judeţul Timiş, comuna Comloşu Mare, în extremitatea de vest a ţării, la graniţa cu Serbia. Este alipit de satul centru de comună Comloşu Mare şi este un punct local de trecere a frontierei. Are 533 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în vestul judeţului Timiş, la circa 56 km vest de municipiul Timişoara şi 13 km nord-est de Jimbolia. Este accesibil de pe drumul naţional DN59C Jimbolia-Sânnicolau Mare, prin Comloşu Mare. Satul este dispus de-a lungul drumului judeţean DJ 594A care se termină la punctul de trecere a frontierei, aflat în capătul satului.
Istorie
Satul Lunga a fost întemeiat la 1824, pe moşia contelui Ioan Naco (Nako). Acesta a decis să înfiinţeze o aşezare pentru a stabiliza forţa de muncă de care avea nevoie pentru propria moşie. El a împărţit terenul pe loturi de case pe care le-a dat la 138 de familii de români şi 100 de familii de germani, toţi fiind folosiţi la lucrările agricole pe moşia lui Naco. Ca şi în satele Comoloşu Mare sau Şiştarovăţ (azi în Banatul sârbesc), românii care au fost colonizaţi aici erau olteni veniţi din Vechiul Regat (vedeţi şi articolul: bufeni).
La început se numea Constanţia, în cinstea fiicei contelui Naco. Administraţia maghiară i-a schimbat numele în 1888 în Kunszolos, după numele unui lăcaş care a existat aici din 1743. După 1909 se reia denumirea Constanţia sau Constanţa, iar după unirea Banatului cu România a fost numită oficial Lunga.
Populaţia
| Recensământul[1] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Alte etnii | |||
| 1880 | 1.150 | 552 | 598 | - | - | |||
| 1900 | 1.078 | 521 | 556 | 1 | - | |||
| 1920 | 1.233 | 662 | 555 | 4 | ||||
| 1941 | 773 | 402 | 369 | 2 | - | |||
| 1977 | 543 | 371 | 163 | 8 | 1 | |||
| 1992 | 506 | 437 | 14 | 9 | 46 (39 romi) | |||
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Munteanu, Ioan , Banatul Istoric. 1867-1918. Aşezările. Populaţia, Volumul 1, Editura Excelsior Art, 2006 ISBN 973-592-166-9
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Bibliografie recomandată
- Cotoşman, Gheorghe, Din trecutul Bănatului. Vol3. Comuna şi bisericile din Comloşul Mare şi Lunga, 1934-1936
- Olărescu, Ioan, Comloşu Mare şi Lunga. Repere istorice. Oameni care au fost, Editura Eurostampa, Timişoara, 2001 ISBN 973-8244-29-3
- Sergiu Soica, Despre Comloş. Documente Articole Traduceri, editura Eurobit, Timişoara 2007, [2]
Eroare la citare: Etichete <ref> există, dar nu s-a găsit nicio etichetă <references/>
