Bara
de la Enciclopedia României
| Satul Bara |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1367 |
| Populaţie | 199 locuitori |
| Cod poştal | 307020 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Bara este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 199 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în nord-estul judeţului Timiş, la poalele Dealurilor Lipovei, la circa 30 km nord de municipiul Lugoj, pe drumul comunal DC85 Balinţ-Bara. Se învecinează la nord cu Spata şi Rădmăneşti, la est cu Dobreşti şi Lăpuşnic, la sud cu Fădimac, la vest cu Secaş şi la nord-vest cu Crivobara şi Vizma.
Istorie
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1367. Numele „Bara” vine din slavă şi, în documentele medievale, este asociată cu descrierea „terra acquosa”, adică un teren mocirlos. Satul a aparţinut de cetatea Şoimoş. La 1477 era proprietatea prefectului de Pozsony (Bratislava). Sub turci el a fost distrus şi a fost reînfiinţat în 1690-1700. În 1879 Bara este cumpărată de Pavel Teodorescu şi Constantin Florea. Localitatea era românească şi a rămas majoritar românească în perioadele de dominaţie austro-ungară. Dacă în perioada interbelică Bara se apropia de cifra de 1.000 de locuitori, ea a-a depopulat masiv după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Bara avea 199 de locuitori, din care 192 români, 6 maghiari şi un ţigan. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1100 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,953 1890,989 1900,1088 1910,1097 1920,1062 1930,961 1941,877 1956,789 1966,590 1977,324 1992,216 2002,199 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]