Comuna Belinţ
de la Enciclopedia României
| Comuna Belinţ Judeţul Timiş (TM) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Belinţ, Babşa, Chizătău, Gruni |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 2705 locuitori (2009) |
| Primar | Gheorghe Florin Laza (PDL) |
| Pagină web | http://www.belint.ro/ |
|
Index comune în judeţul Timiş |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Belinţ este situată în Câmpia Lugojului, pe un canal mic de leagă râul Timiş de Bega.
Cuprins
Administraţie
Are în componenţă patru sate: Belinţ, satul de reşedinţă, Babşa, Chizătău şi Gruni.
Demografie
<lines size=500x200 title="Evoluţia populaţiei din comuna Belinţ" ymin=0 ymax=7000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,6590 1890,6307 1900,6092 1910,6176 1920,5287 1930,4981 1941,4781 1956,4356 1966,4331 1977,4098 1992,3055 2002,3045 2009*,2705 </lines>
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Belinţ era de 3045 locuitori[1], dintre care 2990 erau etnici români, 31 etnici maghiari, un etnic rom, 3 etnici ucraineni, 18 etnici germani, un sârb şi un slovac.
Obiective turistice
- Biserica cu hramul „Învierea Domnului” din 1797 din satul Belinţ
- Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din 1821 din satul Chizătău
Stema comunei
Stema oficială a comunei Belinţ a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 807/2012. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur. În partea superioară, în dreapta, se află un cap de înger cu două aripi, de argint. În partea superioară, în stânga, se află patru spice de grâu, de aur. În vârful scutului, în dreapta, se află o harpă de aur. În vârful scutului, în stânga, se află o carte deschisă, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Îngerul reprezintă sigiliul vechi al localităţii, folosit în secolul al XVIII-lea. Spicele simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de spice reprezintă numărul satelor componente. Harpa face referire la Corul din Chizătău, iar cartea face parte din viaţa spirituală a locuitorilor. Cartea a făcut parte din viaţa spirituală a locuitorilor comunei, pe care a îmbogăţit-o constant. Crucea face aluzie la evenimentele care au influenţat dezvoltarea bisericii pe teritoriul comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000