Dolaţ

Satul Dolaţ Comuna Livezile (Timiş) Judeţul Timiş (TM)

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1442
Populaţie	559 locuitori
Cod poştal	307011

Index sate în judeţul Timiş
Sate în judeţul Timiş

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Dolaţ este un sat în judeţul Timiş. Face parte din comuna Livezile. Are o populaţie de 559 locuitori (2002).

Localizare

Localitatea Dolaţ se situează în sud-vestul judeţului Timiş. Se învecinează la nord cu satul Rudna (aflat la 11,4 km distanţă), la nord-est cu Ghilad (9 km), la sud cu Livezile (4,7 km), la vest cu Giera iar la est cu Banloc şi Ofseniţa (7,6 km).

Istorie

Vechimea satului este dificil de estimat întrucât nu există dovezi concludente cu privire la perioada în care s-a înfiinţat localitatea. Prima atestare documentară datează, în schimb, din anul 1332, atunci când o veche monografie vorbeşte despre o parohie catolică cu numele de Dolch, populată de maghiari. Aceşti maghiari fie au migrat de pe teritoriul Dolaţului, fie au dispărut treptat în timpul perioadei ocupaţiei otomane a Banatului, întrucât la venirea austriecilor în Banat aici locuia deja o comunitate de sârbi. Cel mai probabil aceştia au dat numele aşezării de Dolaţ, derivat din Dolch, care în limba sârbă desemnează un loc asemănător unei depresiuni. Sârbii au rămas în Dolaţ până în 1812, când, într-un interval de doi ani, au plecat definitiv, stabilindu-se în localitatea numită atunci Ferdinandsdorf din Banatul sârbesc.

În anul 1811 au început să vină germanii, care la scurt timp i-au înlocuit pe sârbi, întrucât au primit pământuri şi au fost încurajaţi să se stabilească aici. Spre deosebire de primii colonişti germani, aceştia veneau din alte localităţi din Banat, precum Seceani, Iecea Mare, Gottlob, Săcălaz. Deja în 1821, în ciuda plecării definitive a sârbilor cu 10 ani în urmă, Dolaţul număra 586 de locuitori. Localitatea a prosperat, astfel că, la 1894, numărul locuitorilor ajunsese la 1.274 - majoritari germani, dar şi câteva familii de români. În 1895 a avut loc o puternică inundaţie care a produs pagube însemnate. În perioada interbelică s-a numit temporar Dolzeşti.

A făcut parte din comuna Banloc până în 2006. Prin Legea nr. 461/2006 a fost reînfiinţată comuna Livezile, desfiinţată în 1972, iar Dolaţul s-a desprins împreună cu Livezile pentru a forma noua comună.

Demografie

<lines size=340x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1500 colors=003153,F5B800,99BADD,BFFF00 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,germani, maghiari

1880,1164,-,1111,8 1890,1341,8,1311,13 1910,1183,36,998,134 1930,1441,236,1075,112 1941,1483,302,1026,137 1966,1050,181,739,122 1977,751,137,484,83 1992,528,395,38,65 2002,559,458,27,65 </lines>

Primele recensăminte moderne au consemnat Dolaţul drept un sat curat nemţesc. Recensământul din 1880 arăta că la Dolaţ trăiesc 1.164 de locuitori, din care nu mai puţin de 1.111 locuitori erau germani. La începutul secolului XX au început să se aşeze maghiari şi români. Numărul românilor a crescut iniţial în perioada interbelică, după care a scăzut din nou pe perioada războiului şi imediat după. După anii război a început şi exodul germanilor, ultimii dintre ei părăsind satul după căderea comunismului. Ca atare, locul lor a fost luat de români, însă populaţia satului nu şi-a mai revenit complet. La recensământul din 2002 au fost consemnaţi 559 locuitori, în uşoară creştere, însă numai o treime din numărul maxim de locuitori atins de Dolaţ în anii '40. Majoritatea locuitorilor sunt români, circa 10% sunt maghiari, 5% nemţi şi alţii.

Personalităţi locale

• Ludwig Schwarz (22 august 1925 - 2 iulie 1981), jurnalist, prozator, editor.

Bibliografie

• Iedu, Ioan, Monografia comunei Banloc, [1]

Legături externe

• http://www.dolatz.de/ Sit dedicat satului (în limba germană)