Gheorghe Mărdărescu

Gheorghe Mărdărescu
Născut		4 august 1866, Iaşi, judeţul Iaşi
Decedat		5 septembrie 1938, Neuheimbad, Germania
Ocupaţie		militar, general

Gheorghe D. Mărdărescu (n. 4 august 1866, Iaşi, judeţul Iaşi - d. 5 septembrie 1938, Neuheimbad, Germania) a fost un general al armatei române în timpul Primului Război Mondial.

Biografie

A absolvit cursurile Şcolii de ofiţeri din Bucureşti în anul 1888 şi cele ale Şcolii Superioare de Război, tot din Bucureşti, în anul 1894. S-a specializat la Brück (în Imperiul Austro-ungar) şi Spandau (în Germania).

În anul 1916 a fost avansat la gradul de general de brigadă, în anul 1918 la cel de general de divizie, iar în 1927 la cel de general de corp de armată.

În timpul Primului Război Mondial a fost şeful de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada august-septembrie 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada septembrie 1916-ianuarie 1918. A jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917.

În perioada februarie 1918-aprilie 1919 a fost inspector tehnic al Infanteriei.

Între anii 1919-1920 a fost comandantul Armatei a 4-a române.

În timpul cabinetului condus de Ion I. C. Brătianu (25 martie 1922-30 martie 1926) a fost ministru de Război.

Bibliografie

• Preda, Dumitru, Alexandrescu, Vasile, Prodan, Costică - În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, ISBN 973-45-0094-5