Giulvăz
de la Enciclopedia României
| Satul Giulvăz |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1355 |
| Populaţie | 1.144 locuitori |
| Cod poştal | 307225 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Giulvăz este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.144 locuitori (2002).
Localizare
Se situează la circa 34 km sud-vest de municipiul Timişoara, pe drumul judeţean DJ 593 Timişoara - Foeni. Are staţie proprie la calea ferată Timişoara - Cruceni. Se învecinează cu Sânmartinu Sârbesc la nord-vest, Peciu Nou la nord-est, Cebza la est, Macedonia (Timiş) la sud-est, Rudna la sud, Foeni la sud-vest şi Ivanda la vest.
Istorie
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1355. A fost locuită în mod neîntrerupt, de-a lungul evului mediu şi a perioadei ocupaţiei turceşti. În scrierile lui Marsigli din 1690-1700, este amintită şi se spune despre ea că avea 27 de case. Pe harta contelui Mercy din 1723 apare cu numele Julves, arondată districtului Ciacova, iar pe harta militară din 1761 este trecută ca localitate destul de importantă. În 1779 Giulvăzul este alipit judeţului Torontal. La 1781 este cumpărată de macedoromânii Naum şi Constantin Dadan, iar mai târziu, rămâne în proprietatea celui din urmă. Dadan se maghiarizează şi devine Dadányi. De la acesta, proprietatea este moştenită de contele Kinsky, care o parcelează la 1909.
Biserica ortodoxă a fost construită în 1808.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Giulvăz avea 1.144 locuitori, din care 991 români, 87 romi, 31 maghiari, 23 germani, 7 sârbi şi 5 de alte naţionalităţi.
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei din Giulvăz" ymin=1000 ymax=1500 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,1236 1890,1412 1900,1435 1910,1467 1920,1381 1930,1448 1941,1467 1956,1187 1966,1297 1977,1301 1992,1082 2002,1144 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]