Lugoj

Municipiul Lugoj Judeţul Timiş (TM)

Localităţi componente
Măguri, Tapia

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1334
Suprafaţă	13.8 km²
Populaţie	45217 locuitori (2007)
Densitate	3276.59 loc./km²
Altitudine medie	70 metri n. m.
Primar	Francisc Constantin Boldea (PSD)
Pagină web	http://www.primarialugoj.ro/

Index municipii în judeţul Timiş
Lugoj Timişoara

Index municipii în România

Adjud Aiud Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Băileşti Bârlad Beiuş Bistriţa Blaj Botoşani Brad Brăila Braşov Bucureşti Buzău Calafat Călăraşi Caracal Caransebeş Carei Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Moldovenesc Câmpulung-Muscel Cluj-Napoca Codlea Constanţa Craiova Curtea de Argeş Dej Deva Dorohoi Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Făgăraş Fălticeni Feteşti Focşani Galaţi Gheorgheni Gherla Giurgiu Hunedoara Huşi Iaşi Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Moineşti Moreni Motru Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Orăştie Orşova Paşcani Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Săcele Salonta Satu Mare Sebeş Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Slatina Slobozia Suceava Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Târnăveni Tecuci Timişoara Topliţa Tulcea Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Vatra Dornei Vulcan Zalău

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Lugoj este un municipiu, al doilea oraş ca mărime din judeţul Timiş. În trecut a fost reşedinţa judeţului Severin şi centrul politic al românismului bănăţean. A jucat un rol esenţial în dezvoltarea învăţământului în limba română şi a ideii de unitate a poporului român. Astăzi se încadrează în categoria oraşelor de dimensiuni medii (44.570 locuitori în 2002).

Geografie

Se situează în Câmpia Lugojului, la 60 km est de Timişoara. S-a dezvoltat de-o parte şi de alta a râului Timiş.

Istorie

În perimetrul locaităţii au fost descoperite urmele unei aşezări neolitice din mileniul 4 î.e.n. Prima menţionare a Lugojului în documente datează din 1334. Cetatea Lugojului este menţionată şi ea pentru prima dată la 1376, dar cu siguranţă ea era mai veche. Numele localităţii se crede că provine de la latinescul "lucus" (dumbravă), conform Vasile Maniu, slavul "lug" sau "luh" (pădure de mlaştină), conform Iorgu Iordan sau "logos" (dublet bănăţean pentru "rogoz" - plantă iubitoare de apă), conform Simion Dănilă. Toate toponimele fac referire la zonele mlăştinoase care înconjurau mai demult localitatea. Lugojul, ca district administrativ, este menţionat pentru prima oară într-un document provenind din anul 1369, "posesio Lugas". În anul 1376 regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, menţionează atribuirea cetăţii Lugojului ("castrum Lugas") comitelui de Timiş. În anul 1379 localitatea este amintită ca oraş-cetate.

În secolul al XV-lea, Lugojul stă sub autoritatea comitelui de Timiş. Conducerea sa era asigurată de un cneaz, ajutat de 12 juraţi. În calitate de comite de Timiş, Iancu de Hunedoara va ordona refacerea şi întărirea cetăţii de pe malul drept al Timişului.

Statutul de oraş (civitas) apare pentru prima dată într-un document din 1536. Lugojul a fost, cu intermitenţe, reşedinţă a banului de Severin, dar a pierdut această poziţie în favoarea Caransebeşului. După ce s-a format paşalâcul Timişoarei, Lugojul a intrat în componenţa Banatului de Lugoj-Caransebeş, sub autoritatea principelul Transilvaniei. În 1695 lângă Lugoj are loc o bătălie între trupele turceşti şi cele austriece, la care lugojenii au participat de partea habsburgilor, care au fost înfrânţi.

După alungarea turcilor din Banat şi transformarea acestuia în provincie austriacă, s-a efectuat recensământul ordonat de guvernatorul Mercy, din care reiese că Lugojul avea atunci 218 case. Tot Mercy a dispus colonizarea de germani în hotarul Lugojului, pe malul stâng al Timişului. Noua comună, cu conducere independentă, a fost numită Lugojul German şi era legată de Lugojul românesc printr-un pod de lemn. Cetatea a fost dărâmată complet în urma Păcii de la Carloviţ din 1699. În 1661 ea fusese descrisă de Evlia Celebi astfel:

„...în formă pătrată, zidită în piatră, întărită cu palisade şi înconjurată de pârâul Zeppel, având o poartă spre răsărit şi un pod ce se poate ridica.”

({{{2}}})

În 1722 este atestat primul stabiliment industrial din localitate, "Moara imperială Elizabeth".

În anul 1725 au fost aduşi la Lugoj primii colonişti din Austria, Boemia, Bavaria şi Silezia, ei ocupându-se în principal cu fierăritul, dulgheritul şi zidăria.

Oraşul a fost prădat de turci în 1738, într-o incursiune a acestora în nordul Banatului. În 1752 oraşul primeşte dreptul de a ţine târg săptămânal. În 1778 Austria a cedat Banatul Ungariei. În 1779 a fost înfiinţat comitatul Caraş, iar reşedinţa a fost stabilită la Lugoj. Părţile de jos au fost transformate în teritoriu cu statut special, grăniceresc.

În 1785 Lugoj este descris de către călătorul german Johann Lehmann astfel:

„Pe un drum frumos ridicat şi bine făcut, am ajuns la Lugoj, care în sine este foarte mare. Are o piaţă frumoasă, cu multe case frumoase. În piaţă sunt prăvălii cu negustori greci. Oraşul, prin râul Timiş este împărţit în două părţi. Partea germană este bine zidită, are ospătării bune, în care sălăşluiesc călătorii, deşi sunt cam departe de drum. Trecătorii peste pod, după fiecare cal, trebuie să plătească vamă. Lugojul este un loc plăcut, cu locuitori joviali. În partea germană se află o cafenea cu biliard, precum şi o vilă de vară care este proprietatea contesei Soro. Doamna aceasta, în Lugoj şi în jur, are multe proprietăţi. Partea mare a Lugojului este proprietatea ei, având pământuri şi vii. În viile din Lugoj sunt viţe de vie burgundă ce produc vinuri care în bunătate întrec alte multe vinuri...La capătul oraşului, pe drumul ce duce spre Transilvania, în mâna dreaptă, sunt ridicate 8 furci de spânzurătoare, apoi urmează un şes plăcut şi numaidecât se începe un deal înalt cu vii de ambele părţi ale drumulu. Ici colo se văd locuinţe de vară.”

({{{2}}})

În anul 1795, cele două localităţi de pe malurile Timişului s-au unificat din punct de vedere administrativ. În 1796 oraşul primeşte dreptul de a ţine târguri mari de patru ori pe an şi piaţa de două ori pe săptămână, marţea şi vinerea, tradiţie care se păstrează până în zilele noastre. În 1817 s-au organizat breslele tăbăcarilor, cojocarilor, olarilor şi croitorilor, pentru protecţia meseriaşilor localnici împotriva concurenţei. În 1837 exista la Lugoj o manufactură de prelucrare a mătăsii.

După revoluţia de la 1848 comitatul Caraş a intrat pentru scurt timp sub autoritatea Austriei, pentru a fi din nou dat Ungariei în anul 1867. În 1873, teritoriul grăniceresc a fost transformat în judeţul judeţul Severin, cu capitala la Caransebeş, iar în 1881 judeţele Caraş şi Severin au fost unite, iar reşedinţa stabilită la Lugoj. În anul 1889 Lugoj a fost declarat municipiu.

Un rol important l-a jucat Lugojul în timpul Revoluţiei de la 1848. Aici a avut loc Adunarea Naţională prezidată de Eftimie Murgu.

În 1852 s-a înfiinţat în oraş prima tipografie, până la Primul Război Mondial vor mai apărea altele şapte. În 1876 s-a deschis calea ferată Lugoj-Caransebeş-Orşova. În 1888 a început producţia o fabrică de cărămidă, aparţinând lui I. Muschong, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii. În 1898 s-a deschis calea ferată Lugoj-Ilia, iar în 1902 Lugoj-Buziaş-Gătaia. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a pavat cea mai mare parte a localităţii. În anul 1899 s-a construit uzina electrică.

Între anii 1904-1905 s-a ridicat o mătăsărie, iar în 1907 s-a înfiinţat o fabrică de textile, urmată de construirea a încă 9 astfel de fabrici.

Populaţie

La recensământul din 2002 avea 43.555 locuitori, dintre care 36.574 români, 4.264 maghiari, 1.318 germani, 678 ucraineni, 452 romi, 77 slovaci, 44 sârbi, 33 evrei, 20 cehi etc.

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=50000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1890,12489 1900,16126 1910,19818 1920,20036 1930,23593 1941,26328 1956,30252 1966,35364 1977,43055 1992,49742 2002,43555 </lines>

Stema municipiului

Noua stemă oficială a municipiului Lugoj a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1005/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu albastru, două turnuri crenelate şi un pod de argint, pe un câmp verde şi trei movile verzi. De o parte şi de alta se află soarele de aur şi luna de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup de argint armat şi limbat cu roşu, ce priveşte spre dreapta; lupul iese dintr-o coroană de aur deschisă cu trei fleuroane şi împodobită cu rubine. În partea inferioară, în câmp roşu, se află o liră de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate
Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăseşte şi pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, şi simbolizează vitejia locuitorilor oraşului. Coroana reprezintă nobilimea şi faptul că stema a fost acordată de un personaj cu demnitate regală. Soarele şi luna reprezintă vechi simboluri ale eternităţii, bogăţiei şi belşugului. Lira simbolizează tradiţia muzicală şi culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept capitala culturală a Banatului. Cele două turnuri crenelate şi podul simbolizează Lugojul Român şi Lugojul German, unificate în perioada 1793-1795. Cele trei movile simbolizează dealurile de la marginea localităţii, cultivate cu viţă-de-vie încă din secolul al XVIII-lea. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Bibliografie

• Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
• Bodo Barna - Ghidul cronologic al municipiilor Arad, Timişoara, Lugoj - România şi Bekescsaba, Gyula, Szeged - Ungaria, Editura Marineasa, Timişoara, 2009, ISBN 978-973-631-550-3