Octavian Tăslăuanu

Octavian Codru Tăslăuanu
Născut		1 februarie 1876, Bilbor, judeţul Harghita
Decedat		22 octombrie 1942, Bucureşti
Ocupaţie		publicist, scriitor

Octavian Codru Tăslăuanu (n. 1 februarie 1876, Bilbor, judeţul Harghita - d. 22 octombrie 1942, Bucureşti) a fost publicist, scriitor, istoric literar, editor, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania.

Originea şi familia

S-a născut în familia preotului Ion Tăslăuanu. Mama sa a fost Anisia, născută Stan. Octavian a fost al doilea dintre cei unsprezece copii ai familiei Tăslăuanu.

Octavian Tăslăuanu a fost căsătorit de două ori. Prima oară a fost căsătorit cu Adelina Olteanu-Maior. Mariajul a durat din anul 1906, 17 iunie, până în anul 1910, când Adelina moare, la doar 33 ani.

A doua căsătorie a început în anul 1918. A fost căsătorit cu Fatma Sturdza, pe care o cunoscuse pe front, când aceasta era infirmieră.

Studiile

Între anii 1884-1889 urmează cursurile şcolii primare din Sânmiclăuş.

În 1889 urmează cursurile liceului românesc din Năsăud, pentru ca în anul 1890 să treacă la liceul din Braşov. În anul 1892 se mută la liceul din Blaj. A luat bacalaureatul în anul 1895, la liceul din Năsăud.

Între 1898-1902 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti.

Activitatea

În anul 1894 s-a implicat activ în manifestaţiile de susţinere a memorandiştilor, care erau judecaţi de autorităţile ungare.

În anul 1895 s-a angajat practicant la cancelaria notarială din Bicaz.

În 1896 s-a angajat institutor la Institutul "Frateş" din Craiova.

În anul 1897 fost încorporat în armata austro-ungară, făcând stagiul militar în Regimentul 87, la Triest, obţinând gradul de sublocotenent în rezervă.

În 1902 a primit postul de secretar la Consulatul General al României de la Budapesta. În această perioadă a colaborat la publicaţia "Luceafărul" şi s-a împrietenit cu Octavian Goga. În 1904 va deveni proprietarul şi editorul acestei publicaţii.

În 1905 a participat la serbările legate de inaugurarea Muzeului Astrei de la Sibiu, iar în anul următor va muta sediul "Luceafărului" în acest oraş. Din anul 1906 O. Tăslăuanu va fi secretar administrativ al ASTREI. În toamna aceluiaşi an, el devine redactor-responsabil al "Luceafărului", iar Octavian Goga va fi directorul.

Din anul 1909 apare publicaţia "Transilvania", sub conducerea lui O. Tăslăuanu, care va continua să se îngrijească şi de "Luceafărul". A reorganizat, în anul 1911, "Biblioteca poporală a Asociaţiunii". O. Tăslăuanu şi O. Goga rupseseră legăturile de prietenie pentru o vreme, din cauza Adelinei, soţia lui Tăslăuanu, pe care Goga dorise iniţial să o ia de soţie. În anul 1911 cei doi s-au împăcat şi au început să colaboreze din nou.

În anul 1914 a fost înrolat în armata austro-ungară, ca ofiţer, şi trimis pe frontul din Galiţia. A dezertat din armata austro-ungară, trecând în România şi înrolându-se voluntar în armata română.

La 1 Decembrie 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia, a fost ales membru al Marelui Sfat Naţional din Transilvania.

În 1919 ajunge deputat în Parlamentul de la Bucureşti. Face să reapară revista "Luceafărul", de această dată la Bucureşti. Tot în anul 1919 a înfiinţat, la Cluj, Tipografia şi Institutul de editură "Ardealul". A fost ales vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români.

În anul 1920 este ministru al Comerţului şi Industriei şi ministru al Lucrărilor Publice. Anul următor va demisiona din Guvern.

În 1926 devine senator de Mureş.

În anul 1941 a înfiinţat la Bucureşti săptămânalul "Dacia", care a apărut doar în câteva numere.

Moartea

A murit la 22 octombrie 1942, la Bucureşti, în urma unei insuficienţe pulmonare. A fost înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Opera literară

• Originea Huniadeştilor
• Calendarul Asociaţiunii (1911-1912)
• Trei luni pe câmpul de război (1915)
• Hora obuzelor - scene şi icoane din război (1916)
• Studii politice (1924)
• Generaţia "Luceafărului" (1929)
• Politica economică a României - 1930 (1930)
• Valuri politice (1931)
• Sub flamurile naţionale (1935)
• Amintiri de la "Luceafărul" (1936)
• Octavian Goga - Amintiri şi contribuţii la istoricul revistei "Luceafărul" - partea I - Epoca budapestană 1902-1906 (1936)
• La un popas (articol publicat postum în 1976, scris în 1936)

Bibliografie

• Ţipu, Corina - Octavian C. Tăslăuanu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, Seria Personalia, nr. 15, Sibiu, 2007