Bogdan al II-lea
de la Enciclopedia României
| Bogdan al II-lea | ||
 | ||
| Născut | ? | |
| Decedat | 16/17 octombrie 1451, Reuseni | |
| Cauză deces | decapitare | |
| Mormânt la | Reuseni | |
| Ocupaţie | Domn al Moldovei | |
| Căsătorit cu | Maria | |
| Părinţi | Alexandru cel Bun | |
| Copii | Ştefan cel Mare | |
Bogdan al II-lea (n. ? - d. 16/17 octombrie 1451) a fost un voievod al Moldovei, în secolul al XV-lea. A domnit timp de doi ani, între 1449 - 1451. Este tatăl lui Ştefan cel Mare.
Originea şi familia
Bogdan al II-lea a fost fiul nelegitim al voievodului Alexandru cel Bun. A fost căsătorit cu Maria şi a fost tatăl viitorului voievod Ştefan cel Mare.
Luarea domniei
A venit la domnia Moldovei în anul 1449, la 12 octombrie, în urma bătăliei câştigate împotriva lui Alexăndrel, voievodul de până atunci al ţării. Bătălia a avut loc la nord de Roman, pe râul Siret, la Tămăşeni. Bogdan, susţinut de oaste ajutată şi de Iancu de Hunedoara, l-a înfrânt pe Alexăndrel şi boierii lui. Alexăndrel a fugit în Polonia, în timp ce Bogdan a intrat în cetatea Sucevei, unde a fost uns domn.
Domnia
Pentru a evita întoarcerea lui Alexăndrel în Moldova, Bogdan a făcut o înţelegere cu Ditrih Buczacki, starostele Podoliei şi castelanul Cameniţei, pentru ca acesta să intervină pe lângă regele Poloniei în vederea îndepărtării din preajma hotarelor a fostului domn al Moldovei. Cu toată înţelegerea făcută polonii îl vor sprijini în continuare pe Alexăndrel, ceea ce îl va face pe Bogdan să se întoarcă spre vechiul aliat, Iancu de Hunedoara. Un tratat cu acesta se va încheia la 11 februarie 1450, înnoit la 5 iulie acelaşi an.
Începând cu luna martie 1450, Alexăndrel a început pregătirile pentru o campanie în Moldova, iar în luna august a aceluiaşi an, armata sa, formată din moldoveni şi poloni, se găsea pe Nistru. Bogdan s-a retras din faţa inamicului, evitând să dea o luptă decisivă, pentru a-l obosi.
La 6 septembrie 1450, Bogdan al II-lea a atacat oastea inamică într-un loc îngust, lângă satul Crasna, unde relieful şi vegetaţia nu permitea polonilor să se desfăşoare corespunzător pentru luptă. Dacă nu intervenea în ultimul moment un corp de oaste moldoveană a lui Alexăndrel, înfrângerea polonilor ar fi fost totală. Prin contraatacul lui Alexăndrel, o parte a oastei polone s-a putut retrage. Bogdan nu a pornit în urmărirea inamicului înfrânt.
Moartea
Bogdan al II-lea a fost ucis într-o noapte de octombrie, în anul 1451, în satul Reuseni (judeţul Suceava), în timp ce se afla la un ospăţ. Ucigaşul a fost tocmai fratele său, Petru Aron. Data exactă a morţii este însă controversată. Unele izvoare indică ziua de 16 octombrie ca dată a morţii lui Bogdan al II-lea, altele spun că el ar fi fost decapitat la 17 octombrie. Corpul lui Bogdan al II-lea a fost înmormântat în satul Reuseni.
Bibliografie
- Giurescu, Constantin C. - Istoria românilor, volumul II, ediţia a V-a, editura BIC ALL, Bucureşti, 2007