Costea
de la Enciclopedia României
Costea a fost un personaj princiar al Moldovei, pomenit în pomelnicul de la Bistriţa (1407) printre „binecredincioşii domnii ţării aceştia”: „pomeneşte, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Laţco voievod; pe Costea voievod; pe Petru Voievod; pe Roman voievod”[1].
Cuprins
Ipoteza întemeietorului de dinastie
Această ipoteză îl socoteşte pe Costea a fi întemeietorul familiei domnitoare moldoveneşti a Muşatinilor; astfel, se presupune că era originar din Muntenia şi rudă directă cu Basarabii[2][3]. Laţcu nu a avut fii, astfel că dinastia lui Bogdan I s-ar fi stins pe linie bărbătească. Margareta se presupune că era fiica sau nepoata lui Bogdan I, continuând această dinastie pe linie feminină[4]. S-a căsătorit cu voievodul Costea, luând numele de Muşata, şi a avut doi sau trei fii: Petru Muşatin, Roman Muşatin şi Ştefan Muşatin (fiu sau posibil nepot)[5]. După domnia lui Costea, presupusă a fi avut loc între 1373 şi 1375, aceştia au ajuns la rândul lor pe tronul Moldovei. Un act datat 1392 relatează că Muşata a fost înmormântată în biserica Sfântul Ioan Botezătorul din oraşul Siret, ctitoria sa.
La 2 mai 1386 în registrele Massariei din Caffa sunt menţionaţi doi mari demnitari moldoveni: Constantin şi Petru. Ultimul a fost unanim identificat cu Petru I Muşat[6], în timp ce primul a stârnit controverse între istorici. Şerban Papacostea consideră că este vorba despre Costea voievod[7], în vreme ce Victor Spinei socoteşte că nu ar fi decât „un demnitar în subordinea lui Petru Muşat”[8].
Alexandru D. Xenopol consideră că, deşi a fost onorat cu titlul de „voievod”, Costea era prea bătrân ca să mai domnească efectiv, lăsând tronul lui Petru I[9]. De asemenea, menţionează lista voievozilor Moldovei alcătuită în 1753 de Scarlatti, secretara lui Constantin Mavrocordat, după vechi documente. În aceasta este trecut şi Costea „Muşatin”, despre care „nu se ştie unde au domnit; se spune însă că s-ar trage din familia despoţilor regilor Serbiei”[10].
Ipoteza descendenţei din Ştefan, fiul lui Bogdan I
Constantin Cihodaru are o opinie separată, anume aceea că personajul voievodal este fratele şi asociatul la domnie al lui Petru (de aceea fiind pomenit ca voievod)[11]. Potrivit aceluiaşi istoric, Petru I, Costea şi Roman I ar fi fost fraţi asociaţi la domnie, toţi trei fiii lui Ştefan (fratele lui Laţcu) şi ai Margaretei (zisă şi Muşata), o prinţesă catolică, probabil de origine lituaniană[12]. Fiecare dintre ei avea sub administrare o anumită parte a Moldovei[13]. În perspectiva acestei ipoteze, Constantin Cihodaru consideră că voievodul Costea a murit fie în ultimii ani de domnie ai lui Petru I (către 1391), fie în timpul domniei lui Roman I (1391 – 1394)[14].
Ipoteza identităţii cu Ştefan, fiul lui Bogdan I
Referinţe
- ↑ Xenopol, p. 142.
- ↑ Giurescu, p. 345
- ↑ Xenopol, p. 141.
- ↑ Giurescu & Giurescu, p. 267.
- ↑ Giurescu & Giurescu, p. 267.
- ↑ Andrieş-Tabac, p. 17
- ↑ Papacostea, p.104
- ↑ Victor Spinei, Moldova în secolele XI - XIV, Chişinău, 1994, p. 380 - 385.
- ↑ Xenopol, p. 142.
- ↑ Xenopol, p. 141.
- ↑ Cihodaru, p. 23
- ↑ Cihodaru, p. 40-43
- ↑ Cihodaru, p. 42.
- ↑ Cihodaru, p. 49.
Bibliografie
- Andrieş-Tabac, Silviu, Heraldica teritorială a Basarabiei şi Transnistriei, Ed. Museum, Chişinău, 1998.
- Cihodaru, Constantin, Alexandru cel Bun, Ed. Junimea, Iaşi, 1984.
- Giurescu, Constantin C., Istoria Românilor, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 2003, vol I.
- Giurescu, Constantin C. şi Giurescu, Dinu C., Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, ed. a II-a, Ed. Albatros, Bucureşti, 1975.
- Gorovei, Ştefan, Genealogia şi înrudirile familiei domnitoare din Moldova, p. 111-118.
- Gorovei, Ştefan, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Ed. Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi, 1997.
- Papacostea, Şerban, La începuturile statului moldovenesc, în „Geneza Statului în evul mediu românesc”, Cluj-Napoca, 1988.
- Xenopol, Alexandru D., Istoria românilor din Dacia Traiană, Iassi, 1889, vol II. (
PDF, 1,06 MB)
