Băile Herculane

Oraşul Băile Herculane Judeţul Caraş-Severin (CS)

Localităţi componente
Pecinişca

Amplasarea localităţii în judeţul Caraş-Severin
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	153
Suprafaţă	2.9 km²
Populaţie	5966 locuitori (2010)
Densitate	2057.24 loc./km²
Altitudine medie	160 metri n. m.
Primar	Nicuşor Vasilescu (PDL)

Index oraşe în judeţul Caraş-Severin
Anina Băile Herculane Bocşa Caransebeş Moldova Nouă Oraviţa Oţelu Roşu Reşiţa

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Băile Herculane în 1895

Băile Herculane este un oraş din judeţul Caraş-Severin, situat pe râul Cerna, între Munţii Mehedinţi la est şi Munţii Cernei la vest, la 41 km nord-vest de municipiul Drobeta-Turnu Severin şi 106 km sud-est de Reşiţa. Este cea mai veche staţiune balneoclimaterică din România.

Istorie

Therme Herculis

Localitatea a devenit bine cunoscută încă din perioada romană, când se numea Therme Herculis. Din această perioadă de glorie au rămas foarte multe vestigii, multe dintre ele fiind duse la Viena în perioada stăpânirii habsburgice a Banatului. În mod deosebit, un număr mare din inscripţiile care sau păstrat sunt dedicate zeului Hercule. Dintr-o inscripţie care datează din anii 153-155 e.n., reiese că aceste teritorii erau locuite de o populaţie numeroasă şi care avea o anumită importanţă, dacă judecăm după faptul că 5 delegaţi de aici erau trimişi la Roma pentru alegerea consulilor.

În anul 274, trupele romane se retrag din regiune şi odată cu plecare lor, băile intră în declin. În cursul secolelor, hoardele barbare le-au devastat şi au ajuns o ruină.

Renaşterea băilor sub austrieci

Timp de aproape trei secole, băile au fost sub dominaţia turcilor, care nu le-au folosit în vreun fel. În anul 1717 Banatul avea să fie cucerit de austrieci şi reorganizat pentru a aduce beneficii casei de Habsburg. În particular, regiunii de sud, inclusiv valea Cernei, i s-a dat o organizaţie militară specială, jucând rolul de zonă tampon între Imperiul Habsburgic şi cel Otoman. În 1734, generalul Hamilton, comandat al trupelor din Banat, cu sediul la Timişoara, a fost trimis de împăratul Carol al VI-lea în inspecţie pe Dunăre, la cetatea de la Ada-Kaleh. Pornind la drum şi străbătând valea Cernei, Hamilton a redescoperit Băile Herculane, cu ruinele şi inscripţiile romane. Prin urmare, el a trimis un raport împăratului despre cele găsite, primind în schimb misiunea de a reconstrui unele clădiri şi de a repune în valoare unele izvoare termale cu proprietăţi curative, pentru folosul populaţiei şi a trupelor militare.

În anul 1801, băile au intrat în administrarea confiniumului militar grăniceresc şi din acest an a început practic înflorirea băilor. În 1810 a fost construit pavilionul sanatoriului miliar, apoi au fost construite primele hoteluri (la 1824 e construit hotelul „Severin”) şi biserica romano-catolică (1838). La 1847 este ridicată statuia de bronz a lui Hercule, donată de arhiducele austriac Carol. În 1846 este construit stabilimentul Ileana, la 1860 stabilimentul Elisabeta, iar la 1861 hotelul „Regele Ferdinand I”.

Treptat, Băile Herculane, s-au constituit drept o staţiune balneoclimaterică modernă, care a început să fie vizitată chiar de către suverani. În 1817 a fost vizitată de împăratul Francisc I al Austriei, la 1852 de Francisc Iosif I, la 1887 de împărăteasa Elisabeta şi chiar de către regele Carol I al României. În 1896, cu prilejul deschiderii canalului de la Porţile de Fier, Băile Herculane au fost vizitate de împăratul Austriei Francisc Iosif I, regele Carol I al României şi Alexandru I, regele Serbiei.

Obiective turistice

• Gara feroviară, în stil baroc (1886)
• Biserica catolică (1838)
• Biserica ortodoxă din secolul al XIX-lea
• Statuia lui Hercule, turnată în bronz (1847)
• Clădirea Cazinoului (1862), azi muzeu
• Arborele Sequoia Gigantea de 30 m înălţime, originar din America de Nord
• Ruinele staţiuneii termale romane
• Peştera Hoţilor
• Podul de piatră peste Cerna (1864)

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Lotreanu, Ioan - Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935