Cisnădie

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Cisnădie

Judeţul Sibiu (SB)

Stema-orasului-cisnadie-sibiu.png
Localităţi componente
Cisnădioara
Atestare 1204
Suprafaţă 37.4 km²
Populaţie 16180 locuitori (2010)
Densitate 432.62 loc./km²
Altitudine medie 510 metri n. m.
Primar Johann Krech (FDGR)
Pagină web Site oficial al primăriei oraşului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Cisnădie este un oraş din judeţul Sibiu, situat în sudul Depresiunii Sibiu, la 14 km sud de municipiul Sibiu. În componenţa sa administrativă intră şi localitatea Cisnădioara.

Istorie

Cisnădie este un oraş foarte vechi, înfiinţat de coloniştii saşi la mijlocul secolului XII. Prima atestare documentară datează din 1204 , iar la 1323 Cisnădie avea deja statut de civitas (oraş). La 1241 a fost devastată în marea invazie tătară.

În 1457 încep să apară primele bresle de meşteşugari, pe seama cărora se dezvoltă economia oraşului. Atunci se înfiinţează breasla făuritorilor de seceri şi coase, o organizaţie care va dăinui până în secolul XVIII. Tot în secolul XV se înfiinţează o puternică breaslă a postăvarilor, cea care va stabili şi specificul economic al localităţii. Aceste evoluţii determină autorităţile să acorde Cisnădiei, în 1494, dreptul de a organiza un târg anual (din 1500, două târguri anual).

Până la 1918 au funcţionat la Cisnădie 24 de întreprinderi cu profil textil. În 1948 a fost declarat oraş.

Demografie

La 1 ianuarie 2010, populaţia Cisnădiei era de 16.180 persoane.

Obiective turistice

  • Muzeul etnografic Cisnădioara
  • Muzeul tehnicii textile
  • Biserica din secolul al XIII-lea
  • Biserica evanghelică (1764) din satul Cisnădioara
  • Biserica evanghelică cu hramul „Sfântul Mihail”, menționată documentar la 20 noiembrie 1223, din satul Cisnădioara
  • Rezervația geologică de la Cisnădioara

Stema oraşului

Stema-orasului-cisnadie-sibiu.png

Stema oficială a oraşului Cisnădie a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 12/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un scut de argint cu vârful ascuţit, susţinut de doi lei de aur afrontaţi, având deasupra o coroană de aur care pluteşte. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Stema de faţă este cea mai veche reprezentare heraldică a localităţii. Scutul de argint reprezintă vechile tradiţii şi privilegii ale localităţii, "martori" fiind cei doi lei; coroana sugerează faptul că localitatea a fost menţionată documentar într-un privilegiu regal, dar şi dreptul de târg primit în anul 1500. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Note