Ştefan Cantacuzino
de la Enciclopedia României
| Ştefan Cantacuzino | ||
 | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | ? | |
| Decedat | 26 iunie 1716, Istanbul | |
| Cauză deces | spânzurare | |
| Ocupaţie | Domn al Ţării Româneşti (25 martie/5 aprilie 1714 – 13/23 ianuarie 1716) | |
| Căsătorit cu | doamna Păuna | |
| Părinţi | Constantin Cantacuzino | |
Ştefan Cantacuzino (n. ? – m. 26 iunie 1716, Istanbul). Domn al Ţării Româneşti (25 martie/5 aprilie 1714 – 13/23 ianuarie 1716).
Biografie
Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Deţinător al mai multor dregătorii în timpul lui Constantin Brâncoveanu, obţine firmanul de domnie în schimbul trădării fostului domn. Este dominat de personalitatea tatălui său, care se ocupa, în continuare, de politica externă, şi de soţie, din vorbele căreia se pare că nu ieşea niciodată. A încurajat plângerile la Istanbul împotriva lui Constantin Brâncoveanu, a predat turcilor corespondenţa acestuia cu Habsburgii şi a confiscat averile apropiaţilor săi. Pentru ameliorarea situaţiei interne desfiinţează văcăritul şi-i scuteşte de dări pe preoţi şi diaconi, cu asentimentul Adunării Ţării, în aprilie 1716.
A încurajat activitatea tipografică, în timpul său fiind publicate mai multe opere bizantine. A ridicat pentru soţia sa, doamna Păuna, relatează Maria del Chiaro, doar în câteva luni, „un frumos palat cu opt odăi, ocupând pentru acest edificiu şi un colţ de grădină” la Curtea Domnească din Bucureşti, precum şi o casă princiară la mănăstirea Dintr-un Lemn (Vâlcea).
În timpul războiului dintre Poartă şi Veneţia, de la începutul anului 1715, Şerban Cantacuzino trebuie să procure armatelor otomane, 1.000 de care cu câte 4 boi şi 1.250 de cai. Constantin Cantacuzino dirijează orientarea externă a ţării în direcţia unei treptate şi prudente îndepărtări de Imperiul Otoman şi a apropierii de Austria şi Rusia. Împreună cu fiul său încearcă să ducă tratative cu ambele puteri, au comunicat germanilor date despre pregătirea armatelor pentru un eventual război cu Imperiul Habsburgic. Aceste fapte au dus la mazilirea domnului şi la arestarea întregii familii. La Istanbul, domnul, împreună cu tatăl său au fost spânzuraţi, soţia şi copiii reuşind să fugă.
Bibliografie
- Vasile Mărculeţ, Ion Stănel, George Marcu ş.a., Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009