Oradea

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Oradea

Judeţul Bihor (BH)
StemaOradea.png
PrimariaOradea.jpg
Localităţi componente
Atestare 1113
Suprafaţă 34.9 km²
Populaţie 205077 locuitori (2007)
Densitate 5876.13 loc./km²
Altitudine medie 150 metri n. m.
Primar Bolojan Ilie (PNL)
Pagină web Site oficial al municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Oradea (numele vechi al oraşului - Oradea Mare; în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiş אורדאה, în latină Magnovaradinum) este un municipiu situat în nord-vestul României, pe cursul inferior al râului Crişul Repede, la poalele de sud-vest ale Dealurilor Oradiei. Până prin anii 1880 românii numeau acest oraş "Urbea Mare", după acest an "Oradea-Mare", iar prin noua lege administrativă din anul 1924 numele a fost stabilit ca fiind "Oradea".

În regiunea Crişana are o importanţă istorică, dovadă fiind cetatea medievală construită între anii 1114-1131, distrusă de invazia tătară din 1241 şi reconstruită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1570-1589) de către principii Transilvaniei.

Oradea este un oraş economic important, în care se dezvoltă Zona metropolitană care înglobează nouă comune periferice, dar şi un oraş cosmopolit, datorită numărului de locuitori de alte etnii decât cea română.

Caracteristici geografice

Aşezare

Se află la 12 km sud-est de graniţa cu Ungaria, de Punctul de Frontieră Borş. Este reşedinţa judeţului Bihor, dar şi cel mai mare oraş din judeţ din punct de vedere al suprafeţei şi al numărului de locuitori.

Demografie

Populaţia istorică

<lines size=580x180 title="Evoluţia populaţiei din Oradea" ymin=0 ymax=222.741 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1787,9790 1830,22538 1850,22443 1857,28698 1869,31324 1880,38557 1890,50177 1900,64169 1910,68081 1920,82687 1930,92942 1941,82282 1948,98950 1956,122634 1966,170531 1977,170531 1992,222741 2002,206527 </lines>

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002[1], în Oradea majoritatea populaţiei este de etnie română (70,4%), existând şi o minoritate maghiară (27,5%) alături de comunităţi ţigăneşti (1,2%), germane (0,3%) şi slovace (0,2%) şi alte grupuri etnice (evrei, ucraineni ş.a.), dar care sunt reprezentate de un procent mult mai mic decât cel al slovacilor sau germanilor.

Istoric

Oradea a fost menţionată documentar la 1113, sub numele de Varadinum (limba latinã) într-o diplomă a abatelui din Zobor, unde se consemnează numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.

{{#ev:youtube|Odu60X2nI7U|200}}

Cetatea din Oradea, monument istoric care se păstrează în condiţii destul de bune, a fost menţionată documentar în 1241, când în vederea apărării de atacul tătaro-mongol, s-au făcut reparaţii la cetăţile regatului, inclusiv la cetatea orădeană. Construirea cetăţii orădene este atribuită regelui maghiar Ladislau I (1077-1095). Acest lucru este consemnat de Cronica pictată de la Viena care relatează faptul că regele Ladislau I a hotărât să ridice o mănăstire în cinstea Maicii Domnului, “în locul numit Varad”[2]. Această mănăstire a reprezentat începutul episcopiei romano-catolice din Oradea, al cărei patron spiritual este considerat regele maghiar Ladislau I.

Invazia mongolă din 1241 a produs pagube imense cetăţii, ai cărei locuitori au fost masacraţi de către atacatori. Acest eveniment tragic în istoria cetăţii a fost consemnat de călugărul Rogerius în opera sa “Carmen Miserabile” (nume complet: Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros), în limba română, “Cântec de jale”.

Centrul Oradiei acum aproximativ 100 de ani.
„După ce au cucerit cetatea pe repezeală, i-au dat foc în mare parte. În cele din urmă n-au lăsat nimic decât zidurile fortăreţei şi, după ce au ridicat prăzile, i-au omorât atât pe bărbaţi, cât şi pe femei, mai mari şi mai mici, pe străzi, în case şi în câmpuri". Fiindcă n-au reuşit să cucerească fortăreaţa, "înconjurată de şanţuri adânci şi apărată de soldaţi bine înarmaţi, tătarii au lăsat impresia că se retrag.”
(Rogerius, Carmen Miserabile)
„Au răscolit mormintele sfinţilor şi au călcat în picioarele lor criminale moaştele şi au nimicit cădelniţele, crucile, potirele de aur şi vasele consacrate serviciului altarului. Băgau în biserici de-a valma bărbaţi şi femei şi, după ce abuzau de ei în cel mai ruşinos mod, îi ucideau acolo.”
(Rogerius, Carmen Miserabile)

În anul 1242 tătarii au părăsit împrejurimile Oradiei, retrăgându-se în Mongolia în urma morţii hanului. Oraşul şi cetatea a fost refăcut de către locuitorii supravieţuitori.

În 1392 cetatea Oradea a fost asediată şi distrusă de o oaste românească venită din Moldova şi Muntenia. În 1474 a fost atacată de trupe turceşti.

La 13 iunie 1557 cetatea a fost cucerită de trupele reginei Elisabeta, văduva voievodului Transilvaniei, Ioan Zapolya, în urma unui asediu.

Între 13-20 septembrie 1658 cetatea a fost asediată de trupele otomane conduse de Koprili Mehmet, sprijinit de trupele moldoveneşti ale lui Mihnea al III-lea şi cele muntene ale lui Gheorghe Ghika, dar nu a putut fi cucerită.

În 1660 cetatea a fost cucerită de trupele otomane, care au stăpânit-o până în anul 1692, când a fost pierdută după un asediu dus de trupele austriece.

În 1777, Papa Pius al VI-lea a întemeiat Episcopia Greco-Catolică de Oradea-Mare. Prin scaunul de episcop al Oradiei a ajuns şi unul dintre corifeii Şcolii Ardelene, Igantie Darabant, căruia i-a urmat Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, în prezent Liceul Teoretic “Samuil Vulcan” Beiuş. Un alt amănunt pentru care Oradea era o cetate reper în Europa este şi faptul că pentru mai bine de 200 de ani, prin cetatea orădeană a trecut Meridianul Zero. Hărţile maritime, jurnalele lui Cristofor Columb şi Amerigo Vespucci, Tabulas Varadiensis, ale lui Regiomontanis mai păstreazã acest lucru viu. În prezent, un astroclub, Astroclubul Meridian Zero poartă numele acestui reper internaţional important.

Primul iluminat public al oraşului datează din anul 1803, când acesta se făcea cu recipiente care foloseau ulei, lumânări, iar mai târziu petrol. Deservirea lămpilor era făcută de personal plătit de administraţia oraşului. În 1873 a început să se producă la Oradea gaz aerian, cu care a fost făcut iluminatul public. Corpurile de iluminat cu gaz erau amplasate pe stâlpi de fontă sau pe braţe montate pe pereţii exteriori ai clădirilor.

Iluminatul electric la Oradea a început la 16 decembrie 1903.

Obiective turistice

La intrarea în cetate

Oradea este un oraş monden al României, cunoscut pe plan local şi naţional prin diversitatea monumentelor, lăcaşurilor de cult şi clădirilor istorice.

Lăcaşuri de cult
  • Bazilica Romano-Catolică
  • Biserica cu Lună (ortodoxă)
  • Biserica Evanghelică
  • Biserica Ordinului Capucinilor
  • Biserica Ordinului Premonstratens
  • Biserica Ortodoxă Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril
  • Biserica Reformată
  • Biserica Romano-Catolică Olosig
  • Biserica Sf. Brigita
  • Catedrala Sfântul Nicolae
  • Biserica Sf. Ladislau
  • Sinagoga Neologă Zion
  • Sinagoga Ortodoxă
Clădiri istorice
  • Bazarul
  • Cetatea Oradea
  • Complexul Ursulinelor
  • Hotelul şi Cafeneaua Astoria (Cafeneaua Royal)
  • Hotelul Transilvania
  • Muzeul Ady Endre
  • Palatul Apolo
  • Palatul Episcopiei Greco-Catolice
  • Palatul Episcopiei Ortodoxe
  • Palatul Baroc
  • Palatul Finanţelor (Policlinica 2)
  • Palatul Moskovits
  • Palatul Poinar
  • Palatul Ullmann
  • Palatul Vulturul Negru
  • Palatul Primăriei Oradea
  • Şirul Canonicilor
  • Teatrul de Stat Oradea
Alte locuri
  • Muzeul Ţării Crişurilor
  • Muzeul Militar
  • Facultatea de Medicină
  • Piaţa Centrală
  • Grădina Zoologică
  • Stadionul Municipal
  • Liceul „Emanuil Gojdu”
  • Pasajul Vulturul Negru
  • Bazinul „Ioan Alexandrescu”

În cetatea Oradea sunt înmormântaţi mai mulţi regi unguri şi membri ai familiilor acestora:

  • regele Ladislau al Ungariei (1077-1095), decedat în anul 1095
  • regele Ştefan al II-lea al Ungariei (1114-1131), decedat în anul 1131
  • regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), decedat în anul 1255
  • regele Ladislau al IV-lea al Ungariei (1272-1290), decedat în anul 1290, ucid de cumani la [[[Cheresig]], judeţul Bihor
  • Beatrice, fiica împăratului german Henric al VII-lea, a doua soţie a regelui Carol de Anjou, decedată în anul 1320
  • Elisabeta, fiica domnitorului Munteniei, Alexandru Basarab şi a Doamnei Clara, soţia palatinului Ungariei, decedată în anul 1370
  • Maria, soţia regelui Sigismund de Luxemburg, decedată în anul 1395
  • Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei între 1387-1437 şi împărat romano-german între 1410-1437, decedat în anul 1437

Administraţie

Prefectura judeţului Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor sunt două instituţii administrative importante la nivel de judeţ care se află în Oradea. Aici îşi au sediile instituţiile judecătoreşti, precum şi o serie de alte sedii administrative indispensabile unui judeţ. Oradea este şi centrul Zonei metropolitane Oradea.

Cartiere

Oraşul este împărţit în mai multe cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraşului unde se află şi Cetatea Oradea. Acestea sunt: Cantemir, Centrul Civic, Eminescu (Tokai), Episcopia Bihorului, Iorga, Ioşia, Ioşia-Nord, Nufărul, Nufărul 2, Olosig, Oncea, Oraşul Nou, Rogerius, Salca, Seleuş, Sub Cetate şi Velenţa.

Zona Metropolitană Oradea

Zona metropolitană Oradea include oraşul şi nouă comune învecinate: Sântandrei, Borş, Biharia, Cetariu, Paleu, Oşorhei, Sânmartin, Nojorid şi Girişul de Criş. Zona avea în anul 2007 o populaţie de 245.800 de locuitori.

„Ca proiect, realizarea sistemului de gestionare a deşeurilor în Zona Metropolitană Oradea implică crearea unei societăţi comerciale pe acţiuni, în care acţionarii sunt cele 8 comune ce formează spaţiul rural al zonei. Această societate, care va deveni operator licenţiat până la sfârşitul anului 2007, va achiziţiona din fondurile europene nerambursabile ce vor fi primite de la Uniunea Europeană şi care trec de suma de 900.000 euro, o serie de utilaje şi echipamente ce vor permite, până la finalizarea acestui proiect care se derulează pe parcursul a 12 luni, introducerea salubrităţii controlate în spaţiul rural al zonei metropolitane.”
(Serviciul Comunicare Primăria Oradea despre Zona metropolitană Oradea)

Politică. Prefectura şi Consiliul Judeţean

Primarul Oradiei este Ilie Bolojan (PNL).

Consiliul Local al municipiului Oradea este compus mai mulţi membri.

Relaţii externe

Oradea este înfrăţită cu următoarele localităţi:

  • Coslada, Spania
  • Debrecen, Ungaria
  • Givatayim, Israel
  • Mantova, Italia
  • Montbéliard, Franţa

Sunt în curs de încheiere acorduri similare şi cu:

  • Ceyrat, Franţa
  • Reims, Franţa
  • Ivano-Frankivsk, Ucraina
  • Vršac, Serbia
  • Waregem, Belgia

Transport

Oradea este un important nod feroviar al României, fiind punct de trecere al frontierei în Ungaria. În Oradea sunt mai multe staţii: Oradea Est Triaj, Oradea Vest şi Episcopia Bihor (punct de trecere al frontierei). Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, dar este şi un punct al Poliţiei de frontieră, vamă sau poliţie sanitar-veterinară. Aeroportul este mic, dar are curse regulate Tarom către Bucureşti şi are premisele unei dezvoltări frumoase.
Vezi şi: Istoria fondării tramvaielor orădene

Personalităţi

  • Iosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, d. 8 septembrie 1907, Oradea) academician, animator cultural, publicist şi scriitor român.
  • Mircea Maliţa (n. 1927) matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA şi director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar
  • Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927) profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară, a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România.
  • Nicolae Jiga
  • Mircea Ştefănescu, sculptor
  • Romulus Vulpescu, poet, scriitor
  • Valentina Boştină, sculptoriţă
  • Emanuil Gojdu, avocat şi patriot român de origine aromână (1802-1870), a lăsat moştenire întreaga sa avere Fundaţiei Gojdu.
  • Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa, (cca. 1450)
  • Péter Pázmány, cardinal primat al Ungariei, cu sediul la Nagyszombat, (1570-1637)
  • Sigismund Báthory, principe de Transilvania, (1572-1613)
  • Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor), principe de Transilvania, (1589-1613)
  • Graf Ferenc Rhédey, principe de Transilvania
  • Mihály Teleki, cancelar al Transilvaniei
  • Ödön Beöthy, însărcinat cu afaceri pentru Transilvania din partea guvernului ungar în 1848
  • Antal Csengery, istoric
  • Dezső Szilágyi, avocat, ministru al justiţiei
  • Károly Bakonyi, scriitor
  • Ernő Osvát, fondator al revistei Nyugat
  • Friedrich Schorr, Bass-Bariton iudeo-maghiar
  • Zsigmond Széchenyi, călător în Africa
  • Boris Palotai, scriitoare, deţinătoare a Premiului József Attila
  • Cardinalul Monsignior dr. Schlauh Laurenţiu membru al Academiei de la Budapesta, cardinalul episcopiei romano-catolice din Oradea (1880-1903)
  • Brunó Straub F., şef de stat al Ungariei între 1988-89
  • Nándor Wagner, sculptor

Cultură şi educaţie

Facultatea de Medicină din Oradea

Centru cultural şi universitar important, în Oradea există mai multe instituţii dedicate promovării culturii şi educaţiei:

  • Universitatea Oradea
  • Universitatea Creştină Partium
  • Universitatea Emanuel
  • Universitatea Agora
  • Teatrul de Stat
  • Teatrul de păpuşi Arcadia
  • Filarmonica Oradea
  • Asociaţia Logic Club
  • Muzeul Militar Naţional, filiala Oradea (având colaborator oficial şi permanent din anul 2008 Asociaţia Datina Străbună)
  • Muzeul Ţării Crişurilor
  • Casa memorială Iosif Vulcan
  • Casa memorială dr. Aurel Lazăr

Presă

  • Cotidiane locale: Crişana, Jurnal Bihorean, Realitatea Bihoreană, Jurnalul de dimineaţă;
  • Cotidiane locale de limbă maghiară: Reggeli Újság, Bihari Napló;
  • Săptămânale locale: Informaţia de vest, Bihoreanul, Sportul Bihorean, 24 FUN, Gazeta de Oradea, Bazar Bihorean;
  • Publicaţii lunare: Ziarul Primăriei Oradea;
  • Familia - revistă periodică de cultură;
  • TVS Oradea
  • Transilvania TV- televiziune locală cu sediul la Oradea, care cuprinde evenimentele din judeţul Bihor;

Sport

  • Clubul Sportiv „Crişul” Oradea
  • FC Bihor
  • Clubul Sportiv Municipal Oradea
  • Clubul Sportiv „Shogunul” Oradea
  • Asociaţia Logic Club

Bibliografie

  • Dejeu, Petre - Instituţiunile culturale din municipiul Oradea şi judeţul Bihor, Editura autorului, 1937
  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Hochhauser, Ronald - Contribuţii documentare la istoria iluminatului public în oraşul Oradea, articol în Acta Musei Porolissensis, XXVIII-XIX, Istorie-Etnografie-Artă, 2006-2007, Editura Porolissum a Muzeului Judeţean, Zalău, 2007, p. 105-111, ISSN 1016-2801

Note

  1. ↑ Recensământ 2002
  2. ↑ Oradea

Legături externe

Adus de la „http://www.enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Oradea&oldid=53686”