Siret

Oraşul Siret Judeţul Suceava (SV)

Localităţi componente
Mănăstioara, Pădureni

Amplasarea localităţii în judeţul Suceava
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	15 iunie 1340
Suprafaţă	8.76 km²
Populaţie	9304 locuitori (2010)
Densitate	1062.1 loc./km²
Altitudine medie	320 metri n. m.
Primar	Adrian Popoiu (PNL)
Pagină web	Site oficial al primăriei

Index oraşe în judeţul Suceava
Broşteni Cajvana Câmpulung Moldovenesc Dolhasca Fălticeni Frasin Gura Humorului Liteni Milişăuţi Rădăuţi Salcea Siret Solca Suceava Vatra Dornei Vicovu de Sus

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Siret este un oraş din judeţul Suceava, situat în extremitatea de nord-est a Românei, în partea de nord a Podişului Dragomirnei, pe dreapta râului Siret, la 42 km nord de municipiul Suceava şi la 5 km sud de graniţa cu Ucraina.

În localitate se poate ajunge cu trenul, pe linia Dorneşti-Siret dată în folosinţă în 1976, sau cu automobilul, pe ruta Suceava-Grăniceşti (DN 2 sau E 85) sau Suceava-Calafindeşti (DJ 209D); dinspre Rădăuţi prin Dorneşti (DN 17A); dinspre Dorohoi prin Dersca (DJ 291B) sau Vârfu Câmpului (DN 29A - DN 29C).

Geografie

Oraşul se află la 47°55' N, 26°05' E şi are o suprafaţă de peste 40 km². Este situat pe dealurile Dragomirnei, cu o înălţime medie de 450 m şi aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate şi argiloiluviale brune şi podzolice, pretabile agriculturii intensive, iar, pe malurile râurilor, aluviale. Înspre râul Siret, care străbate oraşul pe mai mult de 8 km, se constată fenomene de eroziune. În dreptul oraşului, râul are pe malul stâng o vale foarte largă, de cca 4 km, prielnică agriculturii. În acest scop, s-au realizat lucrări de hidroamelioraţii. La est de oraş, pe cursul râului Siret a fost amenajat la sfârşitul anilor 1980 lacul de acumulare Rogojeşti. Este închis de un baraj de pământ omogen, prevăzut cu un evacuator de beton tip stăvilar. Suprafaţa sa este de 850 ha, iar adâncimea maximă atinge 8 m.

Clima zonei este una temperată. Media anuală de temperatură este de 8°C. Cea mai călduroasă lună este iulie (medie: 22°C; maxima absolută: 38°C la 8 iulie 1962), iar cea mai rece este ianuarie (minima absolută: -39,5°C la 8 ianuarie 1958). Prin Siret trec mai mult de jumătate din an curenţii de nord ai anticiclonului euroasiatic, iar iarna crivăţul atinge viteze de peste 100 km/h. Comparativ, vara vântul bate mai puţin de 50% din timp, iar iarna mai mult de 70%, mai ales sub formă de crivăţ. Precipitaţiile sunt maxime în luna iunie (50% din cantitatea anuală de 500-600 l/m²) şi minime în luna februarie şi se manifestă sub formă de averse vara şi sub formă de „ploi mocăneşti” toamna.

În general, flora din jurul oraşului a fost sacrificată pentru agricultură. Ici şi colo se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor — sălcii, plopi şi arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraş se găseşte un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreţi şi diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales în acumularea Rogojeşti, se găsesc diverşi peşti (crap, biban, ştiucă, morun, clean, mreană, lin, oblete, caras, babuşcă etc.).

Etimologie

Există mai multe teorii cu privire la originea numelui Siret:

• filologul Vasile Bogrea consideră că este derivat din slavul sred (mijloc, inimă)
• C. Diculescu îi atribuie originea în cuvântul săret (sare multă)
• istoricul Vasile Pârvan îl consideră de sorginte scitică, anume čarant (repede)
• Nicolae Stoicescu îi atribuie o origine ilirică.
• Constantin C. Giurescu şi Ilie Dan consideră că Siret provine din limba dacă, ultimul propunând forma reconstituită *Seretos, cu înţelesul „apă curgătoare”.

Obiective turistice

• Ruinele cetăţii voevodului Sas de pe Dealul Sasca
• Biserica cu hramul „Sfânta Treime”
• Biserica catolică franciscană cu hramul „Maica Domnului” (datează dinainte de 1371)
• Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” (1672-1674)
• Clădirea fostei primării (1826) este azi policlinică
• Hanul de la sfârşitul secolului al XIX-lea
• Biserica cu hramul „Sfântul Onufrie” a schitului omonim din satul Mănăstioara

Bibliografie

• Cusiac, Dragoş; Luchian, Dragoş, Siret. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989, ISBN 973-41-0034-3
• Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000