Horezu

Oraşul Horezu Judeţul Vâlcea (VL)

Localităţi componente
Ifrimeşti, Râmeşti, Romanii de Jos, Romanii de Sus, Tănăseşti, Urşani

Amplasarea localităţii în judeţul Vâlcea
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	4 septembrie 1487
Suprafaţă	3.5 km²
Populaţie	6729 locuitori (2010)
Densitate	1922.57 loc./km²
Altitudine medie	475-500 metri n. m.
Primar	Constantin Niţu (PDL)

Index oraşe în judeţul Vâlcea
Băbeni Băile Govora Băile Olăneşti Bălceşti Berbeşti Brezoi Călimăneşti Horezu Ocnele Mari

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Horezu este un oraş din judeţul Vâlcea, important centru de ceramică populară. Este situat în depresiunea omonimă, pe râul Luncavăţ, la poalele de nord nord-vest ale Măgurii Slătioara, la 41 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Istorie

Localitatea este atestată documentar pentru prima dată la 4 septembrie 1487, în timpul domniei lui Vlad Călugărul. A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu şi s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reşedinţă de plasă. În 1838 s-a deschis prima şcoală a localităţii. A fost declarat oraş la 17 februarie 1968.

Obiective turistice

• Biserica ortodoxă cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” (1659) a fostului schit Bălăneşti
• Biserica cu dublu hram „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul” – din Târg (1800)
• Biserica cu dublu hram „Sfinţii Voevozi şi Sfântul Vasile” (1826)
• Complexul monastic Hurezi din satul Romanii de Jos, cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu
• Biserica cu hramul „Sfinţii Îngeri” (1700) din satul Romanii de Jos
• Biserica cu hramul „Sfinţii Îngeri” (1821) din satul Romanii de Jos
• Ruinele schitului Sfântul Ioan (secolul al XVII-lea) din satul Romanii de Sus
• Biserica ortodoxă cu dublu hram „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul” (1800) din satul Urşani

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0